Țintele de mediu sunt în pericol, Europa reîncepe să ardă mai mult cărbune, pentru a înlocui gazul rusesc, pe care nu se mai poate baza

Noua realitate economică și geopolitică din Europa obligă statele Uniunii Europene să facă pași înapoi pe drumul ambițios al obiectivului net-zero emisii. În fața perturbărilor din alimentarea cu gaze rusești, securitatea energetică pare a prima în fața obiectivelor de mediu: țările europene re-încep utilizarea extensivă a cărbunelui, cel la care voiau să renunțe.

Guvernul austriac a anunțat duminică seara că va reporni o centrală electrică pe cărbune dezafectată pentru a putea compensa o eventuală penurie. Procesul ar trebui să dureze câteva luni, și este vorba despre centrala de la Mellach, ultima centrală pe cărbune din Austria, care a fost închisă în primăvara anului 2020, ca parte a dorinţei guvernului de a elimina această sursă poluantă de energie şi de a produce 100% electricitate din surse regenerabile până în 2030. Centrala de la Mellach, care produce și energie electrică și termică, a fost pusă în funcțiune în anii ’80, și are o capacitate de 240 MW.

Germania va folosi și ea mai mult cărbune – singura resursă fosilă de care dispune din abundență, deși planul era pentru un “phase-out” în 2038.

”Pentru a reduce consumul de gaz, trebuie să se folosească mai puţin gaz pentru a genera electricitate. În schimb, centralele electrice pe bază de cărbune vor trebui să fie folosite mai mult”, a explicat Ministerul Economiei într-un comunicat, citat de AFP.În acest scop, reţeaua de centrale pe cărbune care fac parte din rezerva de energie electrică va fi recondiţionată pentru a putea fi activată „pe termen scurt”, ceea ce, potrivit ministrului economiei şi energiei, Robert Habeck, se va întâmpla imediat ce legea respectivă va trece de procedura parlamentară.

”Trebuie să fim sinceri, acest lucru înseamnă mai multe centrale electrice pe cărbune pentru o perioadă de tranziţie. Este amar, dar în această situaţie este necesar să reducem consumul de gaze”, a declarat ministrul, membru ecologist al coaliţiei guvernamentale de centru-stânga din Germania.

Și Grecia va închide cărbunele mai târziu decât își programase inițial. Premierul grec, Kyriakos Mitsotakis a anunțat în aprilie că ţara va fi obligată să-şi ajusteze planul de tranziţie energetică din cauza crizei şi a creşterii preţurilor la energie şi combustibili. Astfel, centrala pe lignit Ptolemaida 5 va continua să funcţioneze cel puţin până în 2028, cu trei ani mai mult decât era prevăzut. Prim-ministrul elen a adăugat că este posibil să se extindă şi funcţionarea altor două centrale, cele de la Agios Dimitrios şi Melitis, a căror închidere era prevăzută pentru anul următor. În plus, compania electrică de stat DEI va majora cu 50% extracţia de cărbune ca măsură temporară pentru a contracara criza energetică.

Livrările rusești de gaze au fost reduse, intempestiv

Dincolo de țările de mai sus, exemplele pot continua, cu Polonia, Cehia și chiar cu România, dar despre situația de la noi vom detalia mai târziu.

Semnale despre continuarea utilizării cărbunelui au apărut încă din primăvară, după atacul rus asupra Ucrainei, dar deciziile neechivoce ale Austriei și Germaniei au fost anunțate după incidentul de săptămâna trecută. Gazprom a redus cu 60%, cumulat, în câteva zile, livrările de gaze prin gazoductul Nord Stream 1 din Marea Baltică invocând o problemă tehnică. Ulterior, livrările au continuat să scadă astfel că, la momentul redactării acestui text, prin Nord Stream 1 intrau în Germania circa 190 GWh de gaze pe zi. În 2 iunie, intrau peste 900. Scăderi ale volumelor au fost raportate săptămâna trecută în Germania, Austria, Italia și Franța.

Compania energetică rusă de stat Gazprom a justificat oficial acest lucru prin faptul că au existat întârzieri în repararea turbinelor compresoarelor, chiar de către compania Siemens Energy.

Dar, pentru guvernul german, este vorba de o „decizie politică”, menită să influenţeze tensiunile dintre Moscova şi ţările occidentale în legătură cu războiul din Ucraina.

În pofida conflictului, Germania continuă să importe aproape 35% din gazele sale din Rusia. Această proporţie era de 55% înainte de februarie, și cel mai mare consumator de gaz rusesc de pe continent își face planurile de criză, iar una dintre măsuri este de a conserva cât se poate de mult gazul (acum este sezon de înmagazinare a gazelor pentru iarnă) și de a-l înlocui cu cărbune măcar pentru producția de energie electrică.  Amintim că Gazprom a oprit deja livrările către Polonia și Bulgaria cu mai mult timp în urmă, ca urmare a refuzului companiilor de a face plățile în ruble, așa cum a cerut președintele rus Vladimir Putin.

Cum stă România

Guvernul a adoptat recent legea decarbonării, o Ordonanța de Urgență referitoare la închiderea tuturor termocentralelor pe cărbune – și lignit și huilă – până la 31 decembrie 2030, și a minelor și carierelor aferente. “Prin proiectul de act normativ se stabilește ca încetarea producerii energiei electrice pe bază de lignit și huilă, să se realizeze până la data de 31 decembrie 2030, prin retragerea din exploatare și închiderea definitivă și ireversibilă a capacității energetice totale instalate pe bază de lignit și huilă, de 4.920 MW”, arată nota de fundamentare. Deja s-au închis capacități energetice de aproape 1.700 MW.

Asta era la 1 iunie și, chiar dacă lucrurile par ireversibile, este posibil ca, momentan, și România să continue să utilizeze mai mult cărbune, în fața unei potențiale crize a gazelor.

“E de menționat că începând cu 1 ianuarie 2023 va trebui să închidem încă două blocuri energetice și intenționăm ca această închidere să nu fie făcută chiar la 1 ianuarie, ci să fie făcută după acestă dată în așa fel încât vârful de iarna să fie acoperit, pentru o eventuală lipsă de adecvanță a sistemului energetic”, ne-a declarat recent Constantin Bălășoiu, director în cadrul Complexului Energetic (CE) Oltenia, singurul producător semnificativ de energie din cărbune din România, care are un program etapizat de închidere și de înlocuire cu grupuri noi pe gaze și cu parcuri fotovoltaice.

Potrivit calendarului din planul de decarbonare, la finalul acestui an trebui închise grupurile 3 Rovinari și 7 Turceni, fiecare cu o capacitate de 330 MW. De asemenea, va fi închisă cariera Peșteana.

Directorul a spus că CE Oltenia își poate dubla capacitatea de producție în perioada de iarnă, până la 2.300 MW, și că poate suplini producția centralei pe gaze de la Brazi, cea mai mare unitate pe gaze din țară, dacă situația o va cere.

România este printre țările mai puțin dependente de gazul rusesc, pentru că își asigură din producția proprie cam trei sferturi din consumul anual de gaze, însă iarna este nevoie de import curent. Planurile de siguranță prevăd ca și în alte state europene, oprirea marilor consumatori de gaz și a centralelor electrice pe gaz, pentru a se favoriza consumul de gaz și energie termică făcută din gaz pentru populație.

Înverzirea” globală este întârziată oricum

Toate cele 27 de state membre ale UE s-au angajat să ia măsuri pentru ca UE să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. În vederea atingerii acestui obiectiv, ele au promis să reducă emisiile cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Dacă la nivelul UE vedem că situația de acum pune presiune pe ținte pentru că Europa nu se poate descurca totuși fără gaz rusesc acum – iar dacă el dispare, trebuie înlocuit momentan cu cărbune, la nivel global constatăm că regenerabilul, chiar dacă se dezvoltă, scade totuși ca pondere, dată fiind foamea de energie post-pandemie.

Chiar și după creșterea-record a energiei regenerabile anul trecut, combustibilii fosili continuă să fie dominanți în utilizarea energiei la nivel mondial, ponderea globală în consumul global de energie crescând cu puțin sub opt puncte procentuale în ultimul deceniu, potrivit unei relatări recente a Deutsche Welle (DW), care citează un raport al REN21.

În prezentarea anuală a sectorului energiei regenerabile, rețeaua internațională de politici REN21 arată  că ponderea surselor regenerabile în consumul de energie la nivel mondial a stagnat, în ciuda investițiilor sporite. Sectorul regenerabilelor, care a asigurat aproximativ 20% din necesarul mondial de energie în 2011, a reprezentat puțin peste 28% în 2021.

„Deși multe guverne s-au angajat la zero emisii nete de gaze cu efect de seră în 2021, realitatea este că, drept răspuns la criza energetică, majoritatea țărilor s-au întors la căutarea de noi surse de combustibili fosili și la arderea a și mai mult cărbune, petrol și  gaz”, a declarat Rana Adib, director executiv la REN21, înainte de publicarea raportului.

Rezultatul este că emisiile de dioxid de carbon legate de energie au crescut anul trecut la un record de 36,3 miliarde de tone metrice – cu 6% până la cel mai mare nivel de până acum, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.

Raportul a venit și cu vești bune pentru sector. Aproximativ 366 de miliarde de dolari (350 de miliarde de euro) au fost investite în sectorul energiei regenerabile în 2021, potrivit cifrelor furnizate de REN21, în creștere pentru al patrulea an consecutiv. Și pentru prima dată, mai mult de 10% din electricitatea mondială a avut ca sursă energia solară și eoliană.

Dar aceste investiții pălesc în comparație cu subvențiile pentru combustibilii fosili, care s-au ridicat la 18 trilioane de dolari între 2018 și 2020 – 5,9 trilioane de dolari numai în 2020.

„Guvernele nu au reușit să facă din decarbonizare prioritatea în pachetele lor de redresare economică post-pandemie, doar o mică parte din miliardele cheltuite fiind dedicate accelerării tranziției energetice pentru a reduce emisiile”, a scris Climate Action Tracker, o coaliție independentă de cercetare, într- o analiză recentă.

„În schimb, au ratat o oportunitate imensă, cheltuind cea mai mare parte din acele pachete pentru menținerea status quo-ului”. Înainte de reuniunea COP26 din noiembrie anul trecut, din multele angajamente net-zero făcute, doar 84 de țări au avut obiective de energie regenerabilă la nivelul întregii economii și doar 36 pentru surse regenerabile 100%.

Evaluarea Climate Action Tracker a fost împărtășită de trei cadre universitare de la Universitatea John Hopkins, într-un comentariu din martie în revista „Nature”.

„Investițiile verzi de astăzi sunt proporțional mai mici decât cele care au urmat recesiunilor anterioare”, au spus aceștia. „După criza financiară globală din 2007-2009, de exemplu, 16% din cheltuielile globale de stimulare a economiilor au fost direcționate către reduceri de emisii (sau aproximativ 520 de miliarde de dolari din 3,25 trilioane de dolari în total). Dacă o pondere similară ar fi fost angajată astăzi, totalul ar fi 2,2 trilioane de dolari – mai mult decât dublu față de ceea ce s-a angajat pentru reducerea emisiilor”.

Text publicat cu sprijinul Centrului GlobalFocus, in cadrul unui proiect sustinut de European Climate Initiative/ EUKI

Organizația  nu a influențat în vreun fel conținutul articolului

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.