Una dintre prevederile din viitoarea legislație a pieței de echilibrare limitează participarea producătorilor de energie termoelectrică autohtoni de acum la reglajul terțiar lent al sistemului energetic național.
ANRE a publicat mai multe proiecte de ordine referitoare la viitoarea arhitectură a pieței de echilibrare (un text mai cuprinzător găsiți AICI), iar una dintre ele se referă la interzicerea apelării pentru o parte din reglajul terțiar lent a producătorilor care acum pot primi aceste dispoziții de la dispeceratul energetic național.
Iată prevederea din expunerea de motive a ordinelor ANRE:
„Ca urmare a acestei modificări, nu mai sunt posibile dispozițiile de dispecer pentru reglaj terțiar lent date cu mai mult de 50 de minute înaintea ID (interval de dispecerizare – n.red.) și ca urmare s-a considerat că nu se mai pot da dispoziții de pornire pentru grupuri cu timp mare de pornire și costuri de pornire corespunzătoare. În consecință, au fost eliminate prevederile privind oferta fixă de pornire, pornirea suplimentară etc., acestea nemaiputând fi general aplicabile și dimensionate justificat în situația participării la piață a consumului, pentru care nu există date fundamentate statistic în ceea ce privește costurile de oprire, repornire a consumului etc. Întrucât piața intrazilnică funcționează pe bază de produse variate, inclusiv bloc, iar aceasta are un domeniu transfrontalier, se apreciază că participanții se vor echilibra suficient pe piețele anterioare pieței de echilibrare, nemaifiind nevoie ca OTS să utilizeze oferte fixe de pornire.
Reglajul terțiar lent este ultima formă de echilibrare a sistemului energetic: grupurile energetice au la dispoziție până la șapte ore de la momentul apelării lor, pentru a “intra” în sistem. După cum se vede, dispeceratul nu mai poate apela astfel de grupuri, după ce noile reglementări vor intra în vigoare, decât cu 50 de minute înainte de ora la care trebuie să intre în sistem.
Asta înseamnă că producătorii care erau apelați până acum pentru aceste servicii de sistem nu vor mai fi solicitați. Este vorba despre Complexul Energetiv Oltenia, Hunedoara, și CET Galați. Oferta fixă de pornire este cea din care acești producători câștigau destul de mult-centrala punea la dispoziția DEN o capacitate de producție pe care spunea că o poate porni peste un anumit interval de ttimp, la o anumită putere, iar energia pe care urma să o livreze astfel pentru echilibrarea sistemului era mai scumpă.
Contactat, directorul general al CE Oltenia, Sorin Boza, a spus că nu este o mare pierdere pentru companie: “Am fost solicitați destul de rar pentru reglajul lent, este vorba despre 500-600.000 de lei pe an, nu este ceva ce ne afectează, iar acum, într-o piață conectată, aceasta este tendința”, ne-a spus Boza.
CE Hunedoara, care acum este în insolvență, are prin lege obligația de livra însă aceste servicii de sistem, dacă i se cere.
Conform unei Hotărâri de Guvern adoptate în 2018, centralele CE Hunedoara trebuie să asigure oricând rezervă de 400 MW în SEN, până în acest an.
“Pentru menţinerea nivelului de siguranţă a Sistemului Electroenergetic Naţional, Societatea Complexul Energetic Hunedoara – S.A. are obligaţia de a furniza servicii tehnologice de sistem către Operatorul de transport şi sistem la o valoare a puterii electrice de cel puţin 400 MW, în condiţiile reglementărilor emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei”, se arată în act.
“Operatorul de transport și sistem va stabili capacitatea lunară corespunzătoare serviciilor tehnologice de sistem reprezentând rezervă terţiară lentă, din care o capacitate de 400 MW va fi alocată pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara – S.A”, mai spunea documentul.
