Curtea Constituțională apreciază că suprataxa de 100% impusă companiilor din energie nu este constituțională pentru că nivelul ei este prea mare, astfel că ea este disproporționată și reprezită de fapt o naționalizare a veniturilor. Taxa, cunoscută sub numele de contribuție de solidaritate, este în sine legală, datr nivelul ei trebuie coborât, statuează CCR.
“În ceea ce privește caracterul adecvat al măsurii, Curtea apreciază că impunerea obligației de achitare a contribuției la Fondul de Tranziție Energetică este capabilă, în abstract, să îndeplinească scopul legitim urmărit. Curtea observă, însă, caracterul deosebit de oneros al acestei contribuții, al cărei cuantum este foarte ridicat, fiind fixat la întregul venit suplimentar obținut peste plafonul de 450 lei/MW, iar ulterior de 400 de lei/MWh, preț de referință stabilit ca atare prin lege. Cu alte cuvinte, întregul venit suplimentar obținut de producătorii de energie electrică pentru activitatea de producţie/entităţile agregate care depășește nivelul menționat reprezintă contribuția la Fondul de Tranziţie Energetică. Un asemenea cuantum constituie o ingerință a statului care depășește ceea ce este necesar pentru atingerea scopului legitim urmărit”.
Așa a motivat Curtea Constituțională decizia sa de anul trecut prin care articolele din celebra OUG 27/2022, care au impus o suprataxă de 100% pentru veniturile producătorilor obținute din prețuri de vânzare de peste 450 de lei, respectiv 400 de lei/MWh ulterior, au fost declarate neconstituționale.
CCR constată că, deși statul are dreprul să impună suprataxe, chiar la un nivel ridicat, pentru a proteja ulterior populația, în acest caz taxa este excesiv de mare și de fapt reprezintă o naționalizare a veniturilor companiei din energie.
Cităm din nou din motivare:
“Curtea reține că legiuitorul este competent să reglementeze contribuția la Fondul de Tranziție Energetică într-un cuantum ridicat, însă, în același timp, are obligația constituțională să recurgă la o dimensionare corespunzătoare a acestuia și, astfel, să nu depășească ceea ce este necesar pentru atingerea scopului legitim urmărit și să păstreze un raport rezonabil între acestea, în concordanță cu principul est modus in rebus. În aceste condiții, cuantumul contribuției menționate, ținând seama de exigențele echilibrării intereselor concurente, se raportează la o valoare minimă ce poate depăși 50% și o valoare maximă care nu poate fi egală cu 100% din cuantumul venitului asupra căruia poartă. În caz contrar, deși contribuția în sine urmărește un scop legitim, o excesivitate în privința cuantumului acestei contribuții estompează caracterul său distributiv sau de reechilibrare, aceasta convertindu-se într-o veritabilă măsură de confiscare/naționalizare a însuși venitului asupra căruia poartă, respectiv a întregului venit suplimentar obținut peste plafonul de 450 de lei/MWh, iar ulterior de 400 de lei/MWh, după caz, ceea ce este neconstituțional”.
Curtea subliniază că nu suprataxa este neconstituțională în sine, ci nivelul ei, arătând chiar că suprataxa trebuie să existe, dar cu un procent de taxare mai mic, subliniind însă că nu intră în competența ei să stabilească acest nivel
“Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea subliniază că neconstituționalitatea constatată are în vedere caracterul disproporționat al cuantumului contribuției datorate de producătorii de energie electrică pentru venitul suplimentar obținut din activitatea de producţie/entităţile agregate, și nu neconstituționalitatea în sine a contribuției menționate.
Faptul că legiuitorul delegat nu a apreciat în mod rezonabil, din perspectiva art.44 din Constituție, echilibrul care trebuie să caracterizeze interesele aflate în joc, și anume interesul public constând în protejarea populației de turbulențele existente pe piața energiei electrice și cel privat al celor a căror activitate generează această contribuție, nu echivalează cu eliminarea în sine a contribuției pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la ruperea justului echilibru în favoarea interesului privat al producătorilor de energie electrică/entităţilor agregate”, arată CCR.
Ca atare, în termen de 45 de zile, legiuitorul trebuie ă stabilească un nou nivel al acestei suprataxe “ care poate depăși 50% din venitul suplimentar, dar care nu poate atinge valori care ar califica măsura drept una echivalentă confiscării, cât și un mecanism și un termen rezonabil de restituire/compensare ulterioară a diferențelor dintre sumele calculate și plătite cu titlu de contribuție în condițiile dispozițiilor legale neconstituționale și cele ce vor fi calculate cu același titlu prin stabilirea noului cuantum al contribuției.
Așadar, în funcție de acest nou nivel, se va calcula și cât trebuie să restituie statul producătorilor de energie de la care a încasat deja 100%. Statul a încasat din contribuția la Fondul de Tranziție Energetică peste 13 miliarde lei (circa 13,6 miliarde lei) în mod cumulat, în 2022 și 2023, din această suparataxă, bani pe care i-a folosit la compensarea furnizorilor de energie și gaze pentru costurile plafonării prețurilor finale la consumatori
Puteți citi motivarea CCR AICI
