enel
enel

Tarifele de înmagazinare a gazelor s-au modificat. Operatorii sunt încurajaţi să nu scoată gazele din depozite

Cine a înmagazinat anul trecut gaze şi încă nu le-a scos încă să le pună pe piaţă, este încurajat să le lase acolo. Iar producătorii şi importatorii sunt încurajaţi să pună pe piaţă producţia curentă, ceea ce pune presiune pe preţ.

În Monitorul Oficial a apărut Ordinul ANRE nr. 24/2020, referitor la noile preţuri pe care Depogaz, principalul operator al depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor, le poate cere pentru înmagazinare în anul gazier 1 aprilie 2020-31 martie 2021.

Taiful total pentru următorul an este de 13,28 lei/MWh, doar cu puţin mai redus decât cel din anul gazier precedent – era 13,49 lei, dar merită atenţie structura acestui tarif. Acest tarif de înmagazinare are trei componente: rezervarea capacităţii de înmagazinare pe anul gazier, care acum este 7,58 lei/MWh, tariful de injecţie în depozite, care este de 3,67 lei, şi cel de extracţie, care este de 2,03 lei.

Până acum, defalcat pe componente, rezervarea costa 9,98 lei, injecţia 1,9 lei, iar extracţia 1,61 lei.

Aşadar, se poate observa o scădere a tarifului pentru rezervarea anuală, concomitent cu o creştere a celor de injectare a gazelor în depozite şi de extracţie a lor. Acest lucru înseamnă că, acum, cine a înmagazinat gaze în sezonul trecut şi nu le-a consumat până acum, este încurajat să le ţină acolo, să nu le scoată acum pe piaţă, ci să îşi menţină stocul, posibil pentru a îşi îndeplini obligaţiile de înmagazinare aferente  sezonului rece viitor.

Măsura poate avea impact asupra preţurilor din piaţă dar şi asupra profitabilităţii producătorilor şi furnizorilor. Din cauza iernii blânde şi a scăderii consumului, dar şi a faptului că furnizorii au înmagazinat şi peste cantităţile la care erau obligaţi de ANRE, există destul de mult gaz înmagazinat în România rămas neconsumat (19,1 TWh, 57% grad de umplere). Cum preţurile din piaţă sunt acum mult mai scăzute decât la momentul în care gazele au fost înmagazinate, operatorii sunt stimulaţi să ţină gazul acolo, în loc să-l pună pe piaţă în pierdere. Pe de altă parte, se pune o piedică în dorinţa producătorilor de a înmagazina acum gazele produse, deci ei ar trebui să le pună cât mai mult pe piaţă, ceea ce iarăşi poate duce la scăderea preţurilor.

Obligațiile de înmagazinare a gazelor de către furnizori, pentru iarna următoare,  se referă la o cantitate totală de 23 TWh, în ușoară scădere față de anul precedent, când, în martie, ANRE fixa o cantitate preliminară pentru stocare de 23,5 TWh pentru iarna care a trecut.

Furnizorii au obligația să constituie stocurile până la data de 30 octombrie. Din cei 23 TWh, circa 10,2 sunt destinați consumatorilor casnici, 9,6 consumatorilor non casnici, iar 3,12 TWh centralelor care asigură energia termică pentru populație.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *