Facturile de energie electrică emise de E.On în calitate de furnizor de ultimă instanţă, consumatorilor din Moldova în trimestrul doi al acestui an conţin un cost al furnizării cu 64% mai mare decât în intervalul precedent. Acest cost este cel mai mare raportat la toţi ceilalţi furnizori.
UPDATE 22.10.2018, 11,20 E.On spune că acest cost de 86,5 lei nu este avizat de ANRE şi nu se regăseşte în totalitate în facturi.
„Preţul de 86,52 lei/MWh la care faceţi referire nu este un preţ avizat de către ANRE, ci este un cost final realizat de companie. Componenta reglementată de ANRE (4,5 Lei/client/lună) şi care este inclusă în costul final a rămas nemodificată pe tot parcursul semestrului I 2018, fiind aceeaşi pentru toţi furnizorii de pe piaţă care au furnizat în regim de FUI.
La componenta reglementată se adaugă costurile specifice fiecărui furnizor pentru asigurarea energiei electrice consumatorilor alimentaţi în regim de FUI, iar orice modificare a costurilor specifice implică şi schimbarea costului final, care necesită aviz obligatoriu din partea ANRE. Astfel, costul de 86,52 lei/MWh nu este avizat de ANRE şi implicit, nu se regăseşte în totalitate în tarifele la consumatorii finali”.
ARTICOLUL ORIGINAL:
E.On este, alături de Enel, Electrica şi CEZ, unul dintre cei patru furnizori de ultimă instanţă de energie electrică (FUI) pentru cei circa 7,2 milioane de consumatori casnici de energie electrică ce au ales să nu treacă pe piaţa concurenţială, adică marea majoritate (încă) a consumatorilor casnici.
Facturile emise de FUI pentru aceşti clienţi conţin componenta de enegie (cost avizat de ANRE), componentele de reţea (transport, distribuţie, furnizare), cu costuri reglementate de ANRE, acciza, contribuţia de cogenerare, certificatele verzi şi TVA.
O privire aruncată asupta ultimului raport al ANRE pentru piaţa reglementată, cel aferent trimestrului doi al anului 2018, arată o situaţie cel puţin ciudată în ceea ce priveşte o componentă a facturii, costul de furnizare, pentru E.On. Costul mediu unitar pentri serviciul de furnizare, recunoscut de ANRE şi trecut apoi în facturi, este de 86 de lei MWh, aproape dublu faţă de media acestui tarif pentru toţi FUI şi de 2,2 ori mai mare decât cea mai mică valoare, cea pe care o are Electrica (37,9 lei). Comparaţia o puteţi vedea în imaginea de mai jos, extrasă din raportul ANRE.
Am solicitat joi explicaţii de la E.On România legate de această situaţie. Vom publica precizarea companiei imediat ce ne va fi trimisă.
Situaţia este trecută şi în concluziile raportului ANRE. „În cazul E.ON, costul mediu de furnizare (86,52 lei/MWh) a înregistrat o creştere semnificativă faţă de trimestrul anterior (52,67 lei/MWh) şi ȋn comparaţie cu ceilalţi FUI”, scrie ANRE în raport.
Această componentă nu este deloc marginală, dat fiind că E.On a facturat clienţilor, în trimestrul doi, aproape 29 de milioane de lei, adică circa 17% din factura totală, fără contribuţii şi taxe.
Şi în primul trimestru al acestui an, costul de furnizare al E.On era sensibil mai mare decât al celorlalţi, şi tot de peste două ori mai mare decât al FUI cu cel mai mic astfel de vcost în factură, care, pentru acea perioadă era Enel Muntenia, cu 21,97 lei.
Citeşte şi:
Facturile la energia electrică a 7,2 milioane de clienţi casnici au crescut cu 20% într-un an, în medie. Scumpirile vor continua
Situaţia Moldovei, una dintre cele opt zone de distribuţie ale ţării, deservită de E.On este uşor atipică, caracterizată printr-o densitate mai mică de consumatori destul de disipaţi geografic. Tocmai de aceea, compania are costuri mai mari cu reţeaua, şi de aceea ANRE a recunoscut cel mai mare tarif de distribuţie din ţară. În ceea ce priveşte această creşrere a costului de furnizare, aşteptăm însă explicaţii.
Cum se calculează costul de furnizare şi ce conţine
Un ordin al ANRE de anul trecut (39/2018), care aprobă metodologia de stabilire a preţurilor reglementate, spune şi ce ar trebui să se regăsească în acest cost de furnizare, în acest an.
De acolo aflăm că acest cost este calculat în funcţie de trei factori:
-valoarea considerată justificată de către ANRE a costului unitar al activității de furnizare a energiei electrice către clienții din piața reglementată, în lei/loc de consum/lună, pentru anul 2018, stabilită pe baza datelor din raportările lunare transmise de FUI;
-număr locuri de consum din piața reglementată ai FUI aferent semestrul I 2018 determinat ca medie aritmetică a numărului locurilor de consum din fiecare lună a semestrului I 2018;
-consumul total de energie electrică al clienților din piața reglementată aferent semestrului I 2018 [MWh].
Iată şi ce conţine acest cost:
„(2) Costurile activității de furnizare a energiei electrice sunt generate în principal de:
a) facturarea consumului de energie electrică;
b) contractarea/recontractarea;
c) informarea clienților;
d) dezvoltarea, adaptarea și întreținerea sistemelor informatice de gestiune a clienților;
e) salarii și alte cheltuieli cu personalul, chirii, impozite, credite, dobânzi;
f) costuri financiare;
g) pierderi din creanțe și debitori diverși;
h) recuperări creanțe, cheltuieli de judecată;
i) implementarea modificărilor legislative.
(3) La stabilirea valorii finale a corecției aferente semestrului I 2018, costul activității de furnizare a energiei electrice poate fi suplimentat cu cota-parte corespunzătoare din costurile ocazionale înregistrate de FUI în anul 2018 ca urmare a unor situații speciale (cum ar fi recontractare, modificare sisteme informatice, pierderi din creanțe etc.), fundamentate de FUI și considerate justificate de ANRE”.
