Un oficial al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale spune că atenţionările industriei petroliere, cum că producătorii de gaze sunt obligaţi să crească preţurile dacă parlamentarii cresc taxele, sunt “acţiuni de şantaj” ale multinaţionalelor. Asta deşi una dintre companiile vizate de noile taxe este Romgaz, companie controlată de statul român.
“Consider toate aceste declaraţii drept o acţiune de şantaj a multinaţionalelor în momentul în care statul român începe să reglementeze şi să-şi apere corect interesele într-un domeniu în care cel puţin în ultimii ani de zile statul a fost neatent” a declarat Dorinel Ursărescu, consilier al preşedintelui ANRM, într-un interviu acordat publicaţiei Financial Intelligence.
“Nici vorbă că va creşte preţul la gaze din cauza acestor modificări la OUG 7/2013. Este ultimul lucru care ar trebui să se întâmple, dacă instituţiile statului, cu incidenţă pe o posibilă creştere a preţului, îşi vor face treaba.
Pot să vă spun că acum, pentru prima dată, instituţiile statului – ANRM, ANRE, Consiliul Concurenţei, Romgaz, Ministerul de Finanţe prin ANAF – se vor aşeza la masă şi vor vedea exact care este situaţia în ceea ce priveşte constituirea preţului la gaze, care sunt preţurile de producţie, care este marja de profit a producătorilor de gaze naturale, care sunt costurile pe distribuţie, în aşa fel încât eventualele modificări de legislaţie să fie făcute în deplină cunoştinţă de cauză, producătorul să nu fie prejudiciat, pentru că nu putem să-l taxăm mai mult decât poate acesta, dar vrem ca nici statul să nu fie prejudiciat.
Până acum o astfel de discuţie nu a avut loc”, a mai declarat Ursărescu, pentru Financial Intelligence.
“Reacţia de acum a companiilor este firească pentru că au câştigat şi câştigă foarte mulţi bani. Dar nu este nici o justificare ca o reglementare cu o aşezare a lucrurilor în matca firească să însemne o scumpire a preţului gazelor. Lucrul acesta nu trebuie să se întâmple şi nu se va întâmpla”, a mai opinat Ursărescu.
Puteţi citi interviul integral pe Financial Intelligence.
Ce se schimbă în taxare
Impozitul pe veniturile suplimentare din liberalizarea prețului la gaze nu se vor calcula în funcție de prețurile la care gazele sunt efectiv vândute, ci in funcție de prețurile de la Central European Gas Hub (CEGH) din Austria, ca în cazul redevențelor, care se plătesc la acest preţ după o decizia a autorităţilor române luată în primavera, potrivit schimbărilor legislativepe care vor să le opereze parlamentarii.
O altă propunere vizează modificarea formulei de calcul a impozitului. Este eliminată deductibilitatea redevențelor la calculul impozitului suplimentar la gaze. Practic, se va plăti impozit la impozit, dat fiind că impozitul suplimentar se va aplica preţului şi redevenţei plătite deja, dat fiind că aceasta nu mai este deductibilă.
Tot referitor la investiții, este eliminată posibilitatea „reportării” investițiilor, existentă în cadrul actual. Aceasta permite utilizarea sumelor din perioade cu investiții mai mari, pentru a reduce cuantumul impozitului datorat în perioade cu investiții mai reduse.
Care este efectul
Impozitul suplimentar asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale a fost introdus în 2003. Impozitul se calculează prin aplicarea unor procente de 60% și, respectiv, de 80% din veniturile suplimentare obţinute din preţuri de vânzare cuprinse între 45 şi 85 de lei/MWh de gaz, şi, respectiv peste 85 de lei.
Potrivit noilor reglementări, urmează ca impozitul să se aplice şi el la preţul de referinţă al gazelor de pe piaţa spot din Austria, nu la preţul efectiv cu care vând pe piaţa românească Petrom şi Romgaz gazele pe care le scot din România, aşa cum se întâmplă acum. Coroborat cu celelalte prevederi, asta face ca nivelul efectiv de taxare să se dubleze faţă de nivelul actual, potrivit unor calcule făcute, la solicitarea noastră, de Federaţia Patronală de Petrol şi Gaze din România (FPPG).
În luna noiembrie, spre exemplu, preţul mediu al gazelor pe Bursa Română de Mărfuri, cea mai lichidă platformă de tranzacţionare din România, a fost de circa 90 de lei MWh. Acum, impozitul se plăteşte la acest preţ. Dacă noul cadru de taxare va intra în vigoare, acest impozit se va plăti pentru preţul spot de la CEGH, care este însă mult mai mare, în acest caz de 121 de lei/MWh, cât s-a înregistrat în noiembrie la CEGH. Asta deşi nici Petrom nici Romgaz nu au obţinut acest preţ pe gazul vândut.
Calculele arată aşa: în momentul actual, redevenţa (socotită la o medie de 8%) şi impozitul suplimentar aduc statului venituri de 28 de lei/MWh, la acest preţ de 90 de lei/MWh. După implementarea noului sistem de taxare, cu toate prevederile lui, din cele două taxe statul va încasa 55 de lei, adică dublu, bani pe care Petrom şi Romgaz vor fi obligate să-i plătească, din acelaşi preţ obţinut, de 90 de lei/MWh.
