Ministerul Energiei are un proces pe rol cu Hidroelectrica, căreia îi cere plata suplimentară a 373 de milioane de lei în drept redevenţe suplimentare pentru ultimii şase ani. De 20 de ori mai mult decât sumele plătite deja de companie. Şi în plus faţă de taxa pe apă, pentru care compania plăteşte mult mai mult: peste două miliarde de lei în ultimii şase ani.
Povestea pe scurt, potrivit unor surse apropiate situaţiei: Atunci când a fost înfiinţată, Hidroelectrica a primit în concesiune inclusiv unele bunuri care fac parte din domeniul public al statului, pe care compania le administrează şi pentru care trebuie să plătească redevenţe. Este vorba mai ales despre diguri. În 2014, Curtea de Conturi a făcut un control la Ministerul Energiei, iar una dintre concluzii a vizat în final solicitarea de creştere a acestei redevenţe pe care compania o plăteşte. Chiar de 20 de ori. Ministerul Energiei, cel care deţine în numele statului 80% din Hidroelectrica, nu a contestat raportul Curţii şi, ca atare, s-a îndreptat în instanţă împotriva Hidroelectrica. Cere acum 373 de milioane de lei, drept redevenţe suplimentare care trebuie plătite pentru ultimii cinci ani, plus dreptul de a stabili unilateral valorile viitoare ale redevenţei.
Iată ce scrie în raportul administratorilor companiei, în termeni juridici:
„Litigiu privind dosarul 3.200/2/2018 împotriva Ministerului Energiei.
Litigiul are ca obiect contractul de concesiune nr. 171/2004a activelor din domeniul public.
Ministerul Energiei a solicitat în instanţă următoarele:
1. Suplinirea consimţământului Hidroelectrica de a încheia un act adiţional la contractul de concesiune, prin care contractul să fie modificat, astfel încât:
– Ministerul Energiei, în calitate de concedent, să poată modifica unilateral valoarea redevenţei;
– Să fie modificată valoarea redevenţei la valoarea amortizării anuale a activelor primite în concesiune.
2. Ulterior, Ministerul Energiei a suplimentat acţiunea în instanţă solicitând Hidroelectrica plata a 373 de milioane de lei reprezentând diferenţa între amortizarea activelor primite în concesiune şi redevenţa plătită pentru perioada 2013-2018.
Litigiul se află într-un stadiu incipient, următorul termen fiind 12.06.2018, când se va discuta încuviinţarea probei cu expertiza solicitată de Ministerul Energiei.
Luând în considerare incertitudinile generate de etapa incipientă a dosarului, la 31 decembrie2018 Societatea considera datorie contingentă suma solicitată de Ministerul Energiei, de 373 de milioane de lei”
În 2018, compania a plătit în contul acestei redevenţe 3,9 milioane de lei, potrivit datelor publice. În perioada 2015-2018, a plătit, în total, circa 19 milioane de lei, ceea ce arată că, într-adevăr, acum statul solicită redevenţe de 20 de ori mai mari, pentru perioada ultimilor şase ani, comparativ cu sumele plătite deja.
Publicul trebuie să ştie că această redevenţă nu trebuie confundată cu „taxa pe apă”, pe care compania o plăteşte Apelor Române, pentru apa pe care o trece prin turbine pentru a produce energie electrică şi care este mult mai mare . În 2018, Hidroelectrica a plătit în contul acestei taxe pe apa uzinată 360 de milioane de lei, iar în perioada 2013-2018 peste două miliarde de lei.
Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică din România şi cea mai profitabilă companie a statului român. În 2018, an în care a produs circa 17 TWh de energie electrică, adică mai mult de un sfert din consumul naţional, a raportat un profit net de 1,97 miliarde de lei, cel mai mare din istorie, la venituri de 4,3 miliarde de lei. Compania este controlată de stat, cu 80%, iar celălat acţionar este Fondul Proprietatea, care deţine restul titlurilor.
