În cazul în care proiectul de lege iniţiat de Guvern, referitor la modificarea legii offshore, va fi adoptat în forma propusă, relaxarea condiţiilor fiscale considerate acum împovărătoare ar putea face fezabilă exploatarea gazelor din Marea Neagră, potrivit unui studiu realizat de BirişGoran, la comanda Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze (FPPG). Înainte, statul lua 90% din profitul afacerii, acum ia 60%.
În actualul sistem de impozitare, regimul de impozitare offshore generează o cotă totală a statului (government take) de aproximativ 90% din profiturile generate de un proiect standard de gaze naturale offshore, spun autorii studiului. Aşadar, compania petrolieră, cea care investeşte pentru extracţia gazelor şi punerea lor pe piaţă, ar rămâne cu doar 10%. O situaţie inacceptabilă, care explică şi intenţia americanilor de la ExxonMobil de a renunţa la cota de participare din proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, socotit a fi acum cel mai promiţător perimetru dintre cele aflate în explorare pe platoul continental al Mării Negre.
“Sistemul de impozitare din România este astfel unul care efectiv descurajează investițiile viitoare în offshore. În contextul în care producția de gaze naturale națională a suferit scăderi considerabile pe măsura exploatării și epuizării treptate a depozitelor convenționale existente, iar specialiștii estimează că menținerea sau chiar creșterea producției naționale putea fi realizată în mod substanțial numai prin intermediul zăcămintelor offshore, este de așteptat ca sistemul actual de impozitare să conducă la
(i) descurajarea investițiilor offshore,
(ii) limitarea activității la depozitele mature onshore aflate în producție, cu un grad de epuizare ridicat și declin accentuat și, implicit,
(iii) scăderea producției naționale și la creșterea dependenței de importuri”, arată autorii studiului
Săptămâna trecută însă, Ministerul Energiei a elaborate un proiect de lege prin care se mai relaxează din condiţiile împovărătoare din legea offshore şi se acceptă mare parte din solicitările companiilor petroliere pentru a putea derula proiectele de exploatare a gazelor. “Prin modificările din proiect, cota totală a statului (government take) atinge un nivel mai echilibrat de aproximativ 60% din profiturile generate într-un proiect standard offshore, ceea ce oferă o șansă pentru dezvoltarea proiectelor din Marea Neagră”, arată autorii studiului.
Nivelul de preț al gazului la care au fost calculate aceste procente este același, și pentru calculul pe baza legislației actuale și pe cel allegislației viitoare:17-18 euro/MWh, preț mediu pe 12 luni.
Pe scurt, modificările din proiectul de lege sunt următoarele:
– Ridicarea pragului peste care se determină veniturile suplimentare pentru care se datorează impozit, de la 45,71 lei/MWh, la 100 lei/MWh;
– Posibilitatea deducerii investițiilor în cuantum de până la 60% din impozitul suplimentar, comparativ cu limita de 30% din prezent;
– Eliminarea prevederilor cu privire la nedeductibilitatea din perspectiva impozitului pe profit a investițiilor deduse la calculul impozitului suplimentar;
– Înlocuirea obligației de a comercializa cel puțin 50% din producție pe piața națională, cu obligația (temporară, până la 31.12.2021) de a oferta o cantitate de maximum 20% din producție pe piața centralizată;
– Exceptarea titularilor de acorduri petroliere de la prevederile O.U.G. nr. 114/2018 și O.U.G. nr. 19/2019 (contribuția de 2% ANRE și obligația de a vinde la un preț de maximum 68 lei/MWh);
– Nu în ultimul rând, proiectul de lege introduce prevederi mai clare și cuprinzătoare în ceea ce privește fixarea regimului fiscal specific pe durata acordurilor petroliere;
