În era tehnologiei digitale, accesul rapid la aplicații și seturi mari date (big data) devine „combustibilul” dezvoltării industriei de petrol și gaze. Transformarea digitală a devenit deja normă la nivel global, însă, din păcate, ca urmare a piedicilor legislative, România a pierdut startul în procesul de digitalizare a industriei de petrol și gaze naturale şi va suporta costuri mai mari pentru a recupera decalajul. O analiză a Federației Patronale de Petrol și Gaze (FPPG), în continuare
Pentru mai bine de un secol, industria locală de petrol și gaze naturale a contribuit la dezvoltarea economică și socială a țării, asigurând combustibil pentru iluminat, încălzire, transport, locuri de muncă și venituri consistente la bugetul de stat. De la prima sondă forată în România, în 1861, cu garnitură din lemn și sapă tip burghiu, industria locală de petrol și gaze naturale a inovat continuu pentru a susține cererea, tehnologiile aplicate fiind, de-a lungul deceniilor, la cel mai înalt nivel din Europa și chiar din lume.
Acum este necesar ca prin modificări legislative să fie posibilă trecerea într-o nouă etapă, cea de transformare digitală, un val care a cuprins deja industria de profil la nivel global. „Nevoia de utilizare a unor instrumente avansate de tehnologie a informației este cu atât mai presantă în cazul României, care are în exploatare zăcăminte mature, cu un semnificativ declin natural al producției”, semnalează Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG).
Exploatarea intensivă a zăcămintelor își spune cuvântul. Astăzi, majoritatea câmpurilor sunt mature și fragmentate, producția pe sondă fiind una dintre cele mai mici din Europa. Tehnologiile digitale sunt una dintre soluțiile-cheie pentru a reduce declinul natural al producției, eficientizând totodată costurile operatorilor, cu beneficii inclusiv pentru consumatorii finali. Adoptarea lor e cu atât mai necesară cu cât industria de petrol și gaze naturale a fost afectată puternic de pandemie, iar agenda climatică ce pune accent pe decarbonare ridică noi provocări și aduce o competiție acerbă cu noi surse de energie. Așadar, creșterea eficienței costurilor este esențială în acest context.
Iată, în infograficul de mai jos, principalele beneficii ale digitalizării pentru industria locală de petrol și gaze naturale:
Digitalul rescrie peisajul operațional al industriilor
La nivel global, industriile îmbrățișează tehnologia digitală pentru a-și reconfigura operațiunile și pentru a culege beneficiile. „Tehnologiile digitale ajută aproape fiecare industrie să își rescrie peisajul operațional, iar industria de petrol și gaze naturale nu mai poate rămâne în urmă. Beneficiile potențiale ale transformării digitale sunt clare – productivitate mai mare, operațiuni mai sigure (pentru forța de muncă – n.ed.) și economii de costuri”, se arată într-un studiu realizat de Deloitte („De la biți la barili. Transformarea digitală în producția de petrol și gaze naturale”).
- Utilizarea unor tehnologii precum cele de cloud computing, analize pe seturi mari de date (big data) este un status quo în ziua de astăzi și reprezintă un potențial imens pentru sectorul de petrol și gaze naturale. Big data & analytics ajută la inovare, sprijinind companiile în analizarea unor cantități mari de date structurate și nestructurate din surse disparate, generând înțelegerea lor în timp real.
„Combinarea acestor tehnologii în moduri inovatoare poate amplifica exponențial capacitățile lor. Impactul combinat va adăuga curând un nou nivel de inteligență conectată operațiunilor din sectorul de petrol și gaze naturale”, se arată în studiul WEF („Digital Transformation Initiative. Oil and Gas Industry”, 2017).
Iată doar un exemplu legat de beneficiile utilizării big data & analytics: „Platformele moderne de foraj offshore au circa 80.000 de senzori, care sunt prevăzuți să genereze circa 15 petabiți (sau 15 milioane gigabiți) de date pe durata de viață a unui activ. Big data & analytics vor ajuta firmele să navigheze prin această cantitate enormă de date”, se mai precizează în studiul WEF.
Informațiile în timp real primite de la senzorii din teren (Internet of Things -IoT) conduc de asemenea acumularea unui volum imens de date, iar prin utilizarea platformelor de cloud computing se poate ajunge la decizii mai rapide și mai inteligente, un aspect esențial pentru reducerea costurilor și fructificarea oportunităților de business într-o industrie cu provocări ridicate de agenda climatică, ce pune accent pe decarbonare și surse de energie cu zero emisii.
România, blocată în era documentelor transmise cu poșta militară
Așadar, generarea și transmiterea datelor, analiza și stocarea lor sunt elementele care facilitează transformarea digitală. Din păcate, clasificarea unor date în categoria „secret de serviciu”, impusă de legislația românească, îngreunează utilizarea lor şi valorificarea prin tehnologii „Cloud”, reprezentând totodată o piedică operațională uriașă.
„Există o deconectare între nevoia de digitalizare a industriei de petrol și gaze și anumite elemente ale legislației în vigoare, deconectare dată în mod specific de faptul că, în sectorul de upstream (explorare & producție), anumite date reprezintă informații clasificate. Acest lucru îngreunează gestionarea acestor documente, ele sunt ținute în camere de date special amenajate în acest scop, iar transportul și circulația lor se fac doar cu poșta militară. Astfel, pentru aceste documente nu pot fi utilizate soluțiile tehnologice cele mai la zi, cum ar fi cele de tip cloud, ceea ce blochează procesul de digitalizare din industrie. Asta în contextul în care, la nivelul UE, există încă din anul 2018 un Regulament care prevede în mod expres libera circulație a datelor fără caracter personal pe teritoriul UE”, explică Oana Bucur, Task Force Leader Digitalisation la FPPG (sursa, AICI).
De altfel, România este singura ţară care menține cerințe de teritorialitate pentru datele specifice industriei Upstream, conform unui studiu Deloitte din 2019 – „Studiu asupra cadrului legal din Romania și Uniunea Europeana privind gestionarea datelor din sectorul Upstream”. „Aceasta contravine tendinței europene de eliminare a restricțiilor și barierelor cu privire la transferul, utilizarea, stocarea, procesarea și accesul la datele fără caracter personal”, notează FPPG.
Companiile din industria petrolieră au semnalat în repetate rânduri importanța declasificării datelor și informațiilor din industria petrolieră, acțiune fără de care digitalizarea este inaccesibilă companiilor din România. Ele au cerut soluții de la autorități pentru a susține dezvoltarea unei industrii ce asigură numeroase locuri de muncă și venituri însemnate la bugetul de stat (găsiți mai multe detalii AICI).
„Legislația în vigoare trebuie modificată în sensul declasificării datelor și documentelor cu care companiile petroliere lucrează frecvent și care, din cauza statutului clasificat, sunt greu de gestionat și imposibil de digitalizat”, mai menționează Oana Bucur.
Pe o temă atât de importantă precum digitalizarea, e nevoie ca Guvernul să sprijine eforturile industriei de a se alinia tendințelor europene.
Dialogul deschis și abordarea comună a provocărilor și oportunităților generate de transformarea digitală vor maximiza beneficiile noii „revoluții”. Iar timpul pentru acțiune este acum, pentru a recupera decalajele înregistrate deja de industria românească de petrol și gaze naturale, atât în beneficiul statului, cât și al cetățenilor.
