Specialiştii cer Guvernului să se gândească la utilizarea hidrogenului în energie în viitorul apropiat. Ce înseamnă hidrogenul în energie

Deşi România a semnat “Iniţiativa Hidrogenului” un document care se referă la utilizarea viitoare a hidrogenului în sectorul energiei şi susţine declarativ acest demers, în planul de dezvoltare a sectorului până în 2030 nu există obiective clare în acest sens. Consultanţii cer Guvernului ca în următorii trei ani să facă măcar o analiză.

Într-una dintre observaţiile trimise Ministerului Energiei pe marginea Planului Naţional Integrat Electricitate-Mediu (PNIESC) apare şi solicitarea ca, în forma finală a Planului, să fie inclusă şi o analiză privind viitorul utilizării hidrogenului în sectorul energetic.

Propunerea a venit de la Deloitte. Iată ce spun consultanţii.

Adăugarea în secțiunea 3.4.2., respectiv Politici și măsuri propuse pentru atingerea obiectivelor propuse cu privire la infrastructura de transport a energiei, a următoarei măsuri:

“Realizarea în perioada 2021-2022 a unei analize privind posibilitatea injectării de hidrogen sub formă de gaz de sinteză din SRE  (după ce este adus la standard de metan prin reacția cu CO2) în sistemele de transport/ distribuție a gazelor naturale.

Surplusul de energie electrică din surse regenerabile variabile astfel convertit ar putea fi transportat pe distanțe mari și/sau stocat. În acest mod, sistemele de transport/ distribuție ar putea fi utilizate la capacitate optimă pentru toată perioada tehnică de viață, fără limitarea la durata de extracție a gazelor din perimetrele interne onshore/ offshore”.

I-am solicitat lui Mihai Bălan să explice, cât mai popular posibil, ce înseamnă hidrogenul în energie. Bălan este policy officer la Asociaţia Română pentru Energie Eoliană (RWEA) şi affiliated expert pe hidrogen în cadrul think-tank-ului Energy Policy Group (EPG). Iată despre ce este vorba, foarte pe scurt:

“Prin adoptarea hidrogenului ca vector alternativ de energie (alături de electricitate), se poate realiza cuplarea sectoarelor de energie electrică, cu cel de gaz natural (și mai departe cu industria și transportul), prin aplicații de tip Power-to-Hydrogen și Hydrogen-to-X.

Un caz particular este Power-to-Gas, care poate fi realizat în două etape:

• Power-to-Hydrogen – convertirea energiei electrice regenerabile în hidrogen în instalațiile de electroliză a apei (cu oxigen și căldură drept produse secundare) – prin disocierea moleculei de apă în hidrogen și oxigen, folosind energia electrică.
• Hydrogen-to-Gas – în urma reacției de metanare se poate obține gaz natural sintetic (SNG – cu proprietăți aproape identice cu cele ale gazului natural), prin combinarea hidrogenului cu dioxidul de carbon (din atmosferă sau captat din procesele de combustie sau industriale). Rețeaua de gaz natural existentă poate fi folosită pentru a transporta în primă fază hidrogenul injectat în gaz natural (într-o concentrație de 2-10%), sau SNG (fără limitări de concentraţie), decongestionând astfel rețeaua electrică și prelungind exploatarea infrastructurii dedicate gazului natural după finalizarea perioadei de exploatare a resurselor naturale onshore/offshore”, ne-a transmis specialistul.

Iată şi grafic cum funcţionează procesul

România a semnat “Iniţiativa Hidrogenului”

Deşi, aşa cum dau de înţeles cei de la Deloitte, în PNIESC (document care este de fapt definitoriu pentru viitorul energiei în România până în 2013) nu există planuri clare pentru utilizarea hidrogenului, totuşi România este ţară semnatară a “Iniţiativei Hidrogenului”.

În septembrie 2018, ministrul Energiei, Anton Anton, a semnat pentru România această iniţiativă, care a fost lansată de Austria şi care presupune dezvoltarea cercetării şi inovării în domeniul tehnologiei utilizării hidrogenului ca sursă de energie, în viitor.

„Dezvoltarea pieţei europene de energie este mai greu de realizat fără o piaţă de stocare a acesteia. Hidrogenul este una dintre soluţiile promiţătoare, fiind, totodată, o metodă nepoluantă de stocare a energiei. Îmi doresc ca această iniţiativă să devină mult mai clară în ceea ce priveşte oportunităţile pe care le deschide pentru mediul academic şi pentru institutele de cercetare pentru dezvoltarea tehnologiilor bazate pe hidrogen”, spunea atunci Anton Anton.