O soluţie avansată într-un studiu pentru revigorarea Oltchim Râmnicu Vălcea, odinioara una dintre cele mai mari unităţi industriale din ţară, dar care se află acum în insolvenţă, ar fi înlocuirea materiei prime tradiţionale pentru combinatul chimic.
Metanol convertit din gaz metan în loc de benzină nafta obţinută din petrol. Aceasta poate fi soluţia pentru dezvoltarea combinatului chimic din Râmnicu Vâlcea, pomenită de Vasile Iuga şi Radu Dudău, autorii studiului „Perspectivele gazelor naturale în România și modalități de valorificare superioară a acestora”.
Investiţia într-o unitate de conversie a metanului ar fi de circa 300 de milioane de euro, dar, odată făcută, combinatul ar putea avea materia primă necesară pentru produsele sale, în condiţiile în care lanţul său de aprovizionare cu nafta, de la fosta rafinărie Arpechim, a fost rupt.
„Combinatul Oltchim Râmnicu Vâlcea este unul dintre jucătorii importanți pe piața de produse chi-mice din Europa Centrală și de Est. Oltchim produce atât produse anorganice (sodă caustică, acid hidrocloric și peroxizi), cât și compuși macromoleculari (polivinil cloridă, PVC) și produse organice de sinteză (oxo-alcooli și anhidridă ftalică). Oltchim a decăzut în anii de după 1990, ajungând la o datorie de circa 800 mil euro, o cauză importantă fiind lipsa materiilor prime (etilenă și propilenă) la preț competitiv. Acestea erau produse la rafinăria Arpechim Pitești, care a fost închisă în 2011. În 2010, Oltchim a achiziționat activele de petrochimie din cadrul Arpechim, noua entitate primind numele de Divizia Petrochimică Bradu”, scriu autorii studiului.
În acest context, Iuga şi Dudău avansează posibilitatea conversiei gazului metan în metanol, care, alături de alte utilizări, să fie folosit de Oltchim pentru produsele sale.
„O viziune novatoare de dezvoltare a Oltchim se bazează pe înlocuirea materiei prime tradiționale pentru producerea etilenei și propilenei din benzina nafta prin conversia metanului în metanol. Prin oxidarea parțială a metanului pot fi produse prin conversie directă, într-o singură reacție, circa 800.000 tone de metanol pe an. Investiția necesară într-o astfel de capacitate este de circa 300 mil euro. Metanolul este folosit ca materie primă atât în producția de formaldehidă și acid acetic, cât și în sinteza chimică, în producția de antigel și de solvenți. De asemenea, este utilizat în transporturi, pentru anumite tipuri de motoare cu ardere internă sau, mai frecvent, pentru producerea de aditivi pentru benzină – metil terț-butil eter, MTBE – pentru creșterea cifrei octanice. În prezent, MTBE este importat, ca și alte tipuri de aditivi pentru carburanți, din țări precum Federația Rusă sau Coreea de Sud”, spun autorii studiului.
„Metanolul este, de asemenea, utilizat în procedeul de trans-esterificare a gliceridelor, în producerea de biodiesel. Prin chimizarea metanolului se poate obține PVC, polimer sintetic utilizat pe scară largă în sectorul construcțiilor și instalațiilor, produs tradițional al Oltchim. Există tehnologii de mare capacitate pentru transformarea metanolului în olefine (precum etilena și propilena) – procedeul MTO (methanol to olefins) – și în benzină. De asemenea, pot fi produse rășini ureo-formal¬dehidice, care au numeroase aplicații comerciale. Prin procedeul MTO se pot obține 150.000 tone de propilenă și 220.000 tone de etilenă anual, ceea ce corespunde proporției necesare pentru combinatul Oltchim”, mai spun Iuga şi Dudău.
Oltchim Râmnicu Vâlcea este în procedură de insolvență din 2013. În 2016, Ministerul Economiei a inițiat o procedură de licitație pentru privatizarea Oltchim, care ar urma să fie vândut pe active separate.
În data de 4 iunie, administratorul judiciar al combinatului din Râmnicu Vâlcea, firma Rominsolv, a anunţat că scoate la licitaţie trei pachete de active, Uzina petrochimică PVC II din Râmnicu Vâlcea, Uzina petrochimică din Bradu-Piteşti şi Uzina Anhidrida Ftalică din Râmnicu Vâlcea. În februarie, Adunarea creditorilor combinatului a aprobat oferta şi contractul de vânzare de active privind Divizia Materiale de Construcţii Ramplast, către Dynamic Selling Group SRL, preţul tranzacţiei fiind echivalentul în lei a 2,6 milioane euro, la care se adaugă TVA.
În decembrie 2017, administratorul judiciar a anunţat aprobarea contractului de vânzare de active (pachetele 1-5 şi parţial 7) încheiat între Oltchim în calitate de vânzător, firma Chimcomplex Borzeşti în calitate de cumpărător şi Serviciile Comerciale Române în calitate de Garant. Ultimele firme sunt deţinute de omul de afaceri Ştefan Vuza.
S-a stabilit atunci că societatea Chimcomplex Borzeşti trebuie să plătească 127 milioane de euro, la care se adaugă TVA.
Oltchim a realizat în primele trei luni ale acestui an un profit net de 46,33 milioane lei, de şase ori mai mare faţă de cel din perioada similară a anului trecut, de 7,57 milioane lei. Societatea a vândut în trimestrul I 2018 produsele chimice atât pe piaţa locală, aproximativ 22% din cifra de afaceri, cât şi pe cea internaţională, aproximativ 78% din cifra de afaceri.
La 31 martie, Oltchim înregistrează datorii totale în sumă de 1,3 miliarde lei, din care cea mai mare parte, de 1 miliard de lei sunt datorii înregistrate în conformitate cu Planul de reorganizare, iar 170 milioane lei sunt datorii nete acumulate după intrarea in insolvenţă.
Combinatul vâlcean are circa 2.000 de salariaţi.
