Soluţia pentru căldură şi apă caldă în oraşe: centrale mai mici, pe gaz, de 40-60 MW

În oraşele mari, tot sistemul centralizat este soluţia pentru asigurarea căldurii şi apei calde, dar cu amplasarea unor unităţi mai mici de cogenerare, de maximum 60 MW, crede Petre Stroe, CEO al unuia dintre cei mai importanţi furnizori privaţi din România şi fost director în istoricele RENEL şi Termoelectrica.

“Orice mi s-ar spune, cea mai bună soluţie pentru agentul termic din oraşe este tot soluţia centralizată, dar cu tehnologie nouă de producţie, cu reţelele modernizate şi cu plasarea unităţilor de producţie în zona de consum”, spune Petre Stroe, CEO al MET, furnizor de energie electrică cu afaceri de 150 de milioane de euro pe an.

El spune că este un lucru benefic că în noua strategie energetică a României se vorbeşte despre acest tip de soluţie pentru asigurarea furnizării de energie termică şi a spus, în viziunea sa, cum ar trebui să fie aplicat acest sistem în Bucureşti.

“S-ar putea monta trei astfel de centrale mai mici pe gaz, care să funcţioneze în cogenerare, pe amplasamentele actualelor CET-uri Vest, Sud şi Progresu. Ar fi doar o investiţie brownfield, pentru că acolo există deja infrastructura necesară, clădiri, sursele de gaz, reţeaua electrică şi aşa mai departe. Aceste centrale sunt  flexibile, produc energie termică, pot face echilibrare şi producţie de energie electrică”, spune Stroe.

El este de părere că, în aceste condiţii, producţia şi furnizarea de energie termică ar putea fi profitabilă ţi fără a mai primi subvenţii, aşa cum se întâmplă acum, iar costul ar fi de un milion de euro pentru un MW instalat.

Stroe consideră că soluţia centralei termice de apartament este în final scumpă, pentru că presupune costuri suplimentare în apartament şi altele ulterioare achiziţiei, cu revizii şi chiar cu mediul. Când i s-a spus că încă nu s-a introdus taxa pe centrala de apartament, Stroe a replicat: „aveţi puţină răbdare”.

În Bucureşti, RADET furnizează energie termică unui număr de circa 560.000 de apartamente, dar regia este în insolvenţă, la fel ca şi furnizorul său de agent termic, Electrocentrale Bucureşti.

În momentul de faţă, în Bucureşti, gigacaloria costă 342 de lei, dar populaţia plăteşte doar 164 de lei, diferenţa fiind acoperită de Primărie, care acordă subvenţia către RADET.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *