În această dimineață, producția națională de energie electrică a ajuns și la sub 4.000 MW putere orară, sub consumul național, care este oricum mic în această perioadă și, chiar la acest consum scăzut din aceste zile, România importă energie când nu bate tare vântul.
O producție națională de electricitate la sub 4.000 MW este o situație destul de rară în România, dar, la ora 6.10 dimineața, în România se producea la o putere de nici 3.700 MW, în schimb consumul era mai mare, respectiv 4.550 MW se importau peste 850MW.
Din datele disponibile acum, se pare că la situație au concurat cei doi factori: importurile sunt mai ieftine, iar capacitatea de generare este amputată în aceste momente, neputând să asigure, la prețuri competitive, nici măcar acest consum mic.
La ora la cam am făcut referire, prețul spot (prețul din piața pentru ziua următoare stabilit ieri pentru azi) era în România de 27 de euro/MWh, în schimb în piețele cuplate cu noi era de cel puțin șase ori mai mic: 4 euro în Ungaria, și câte 2 euro în Slovacia și Cehia. Evident, la aceste prețuri energia a “curs” spre România cam cât a putut permite capacitatea de transfer Ungaria-România: 560 MW la acea oră (adică maximumul, potrivit datelor din piața spot a zilei de ieri, pentru azi) sau 536 MW, potrivit datelor de pe platforma ENTSO-E (asociația europeană a operatorilor de transport). Tot la aceeași oră, intrau 552 MW din Ucraina, iar din rețeaua românească ieșeau 188 MW în Bulgaria și 34 MW în Serbia.
Pe partea de ofertă de energie produsă în România, concură mai mulți factori. La acea oră, producția din eolian (care ducea prețul în jos) era neglijabilă (139 MW), și mergeau mult sub capacitatea disponibilă centralele pe cărbune (480 MW) și, aparent inexplicabil, cele pe gaze (doar 307 MW), asta în condițiile în care, statistic puterea instalată în centralele din România este, conform raportărilor ANRE, de peste 4.700 MW pe cărbune și de peste 3.200 pe gaze.
Cărbunele: Complexul Energetic Oltenia (CEO) are trimiși în șomaj tehnic prin totație angajații în această perioadă, dar sunt și aici unele semne de întrebare. La miezul nopții a fost repornit unul dintre cele patru grupuri oprite ale centralei de la Turceni (cu zece zile mai devreme față de plan, conform notificării Transelectrica) însă generarea pe cărbune nu a crescut, semn că a fost oprit un alt grup care funcționa înainte (probabil un grup al centralei Rovinari, grupul patru, potrivit unor surse locale) care însă nu era notidicat ieri la Transelectrica pentru oprire. Cum site-ul Transelectrica nu este funcțional la această oră, la secțiunea de opriri planificate/avarii, am consultat datele ENTSO-E, care însă nu indică avarii la centrala Rovinari. În plus, la centrala pe huilă de la Mintia (aparține CE Hunedoara) există o reducere de putere, până mâine, de la 170 la 85 MW.
Gazele: Probabil din motive comerciale nu au funcționat la capacitate centrala Petrom de la Brazi și nici alte CET-uri din țară (mai ales că termoficarea a fost oprită din cauza încălzirii vremii) – datele nu există nicăieri încă, dar situația s-a suprapus peste avarii și opriri planificate. Astfel, la ora 5.35 a fost raportată o avarie la CET Vest București (minus 170 MW) iar începând de azi s-au oprit planificat și două grupuri ale CET Brazi (minus aproapre 200 MW). Asta pe lângă grupurile oprite, programat, în trecut.
La acea oră toate centralele Hidroelectrica produceau doar 1.300 MW, în special din cauza debitului mic al Dunării.
Producatorii de energie electrica din Romania nu oferteaza pe PZU pentru ca pretul este foarte mic. Oferteaza pe PE (piata de echilibrare). De altfel legislatia ii obliga sa oferteze intreaga lor capacitate disponibila insa nu ii obliga sa oferteze pe PZU. Iar ei oferteaza pe PE la preturi semnificativ mai mari. Deci faptul ca nu se oferteaza pe PZU nu inseamna nici pe departe ca nu exista capacitati de productie.
Pe de alta parte in Romania piata de EE este la mana statului roman prin cei doi cei mai mari producatori de EE cu capital majoritar de stat: CEO si Hidroelectrica.
In contextul actual as spune Hidroelectrica si Nuclearelectrica. Pe de alta parte, daca statul ar interveni la astfel de operatori altfel decat spune legea (adica doar prin manadatul din AGA si fara implicari operationale), consider ca ar fi in maxima eroare. Nu cred ca ar trebui sa sufere nimeni daca energia importata este mai ieftina. Foarte corect, faptul ca nu se oferteaza pe PZU nu inseamna nici pe departe ca nu exista capacitati de productie. Este la latitudinea fiecarui actor din piata sa-si adopte strategia de succes.
cum sa fie concurenta, cum sa oferteze pe pzu cand statul roman prin transelectrica mentine in functie cea mai mare gaura neagra a economiei romanesti – complexul energetic hunedoara, aceasta societate aflata de altfel in faliment nedeclarat are costuri de productie exprbitante de peste 600 lei/ mwh, cum poti tu stat roman sa aloci servicii de sistem unui producator de energie electrica care produce cel mult 80mwh, iar unuia care poate oricand sa produca peste 500MWh nimic???
Serviciile de sistem alocate CEH sunt de fapt un ajutor de stat mascat. CEH nu poate asigura aceste servicii neavand combustibilul necesar, instalatii corespunzatoare si personal. Stocurle de carbune ale CEH din documente arata clar ca aceste servici de sistem nu au fost asigurate niciodata, iar lipsa stocului de carbune a fost si este cunoscuta de DEN permanent. Practic prin acordarea acestor servicii de sistem CEH si prin neasigurarea lor in mod real s-a slabit siguranta SEN.
Din pacate este o unda de adevar. Poate fi o problema de strategie dar deocamdata nu este transparenta. Totusi, actiunea este in limitele reglementarilor europene. Problema este ca in situatia in care astfel de parghii sunt folosite in exces (cam cum este cazul acum), rezultatele se pot intoarce impotriva noastra.