Situația rea de la Hidroelectrica dezechilibrează și mai mult balanța energetică a țării. Diferența import-export de energie crește masiv

Centralele hidro – imensa majoritate aflate în portofoliul Hidroelectrica – au produs în primele nouă luni ale anului cu 26% mai puțin, ca urmare a secetei, iar soldul negativ al  balanței energetice a crescut cu 44%, potrivit datelor prezentate azi de Transelectrica, operatorul de transport și sistem.

Hidrocentralele din România au produs în primele nouă luni ale anului doar 10,6 TWh de energie electrică, față de cei 14,4 TWh din primele nouă luni ale anului precedent, iar ponderea energiei hidro în mixul energetic al României a scăzut de la 34% la 27% în această perioadă, potrivit datelor Transelectrica.

Așadar, pe hidro s-au produs cu 3,8 TWh mai puțin decât anul trecut pe vremea asta, sau 26%.

De altfel, dacă în primele nouă luni din 2021 centralele hidro erau prima sursă de generare, acum ele au fost detronate de centralele termo, a căror producție a crescut cu 0,2 TWh la 14,4 TWh, ajungând la o pondere în mixul național de 36%. Producția centralei nucleare a scăzut și ea cu 0,2 TWh, iar regenerabilele au consemnat o creștere substanțială pentru ele, de 0,8 TWh, care a condus și la creșterea ponderii lor în mix.

Grafic, situația surselor de producție la nouă luni arată așa, potrivit materialului prezentat de Transelectrica

Pe ansamblu, producția națională netă de energie electrică a crescut cu 7% în primele nouă luni ale anului, în condițiile în care cosumul a scăzut cu doar 6%. Exporturile de energie, mult mai reduse decât importurile, au crescut cu 0,8 TWh (28%). Importurile au crescut însă cu 1,2 TWh (30%).

Ca atare, dacă anul trecut după nouă luni aveam un deficit al balanței energetice de doar 0,9 TWh, în primele nouă luni ale acestui an, el a fost de 1,3 TWh, cu 44% mai mare. Deficit care a survenit, repetăm, pe fondul scăderii consumului național e energie electrică.

„Scăderea consumului a fost influențată pe de o parte de creșterea prețurilor la combustibilii primari, fenomen care s-a reflectat în prețul final al energiei electrice, iar pe de altă parte, temperaturile medii lunare care au înregistrat sistematic anomalii pozitive, situându-se în general, peste normele climatologice”, arată Transelectrica.

Grafic, iată situația balanței energetice la nouă luni:

Puterea instalată aferentă perioadei ianuarie – septembrie 2022 în România fost de circa 18.300 MW (putere brută), în scădere de la 19.600, în aceeași perioadă a anului trecut, conform Transelectrica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *