Serbia ia în calcul naționalizarea industriei sale petroliere, controlată acum de Gazprom

Președintele sârb Aleksandar Vucic a declarat pentru Financial Times că țara sa ia în considerare naționalizarea industriei petroliere din statul balcanic, dacă este necesar, pentru a ușura povara sancțiunilor împotriva entităților controlate de Rusia, potrivit OilPrice.

Grupul rus Gazprom deține pachetul majoritar, 56,15%, la compania sârbă Nafta Industrija Srbije (NIS), companie care deține cele două rafinării ale țării și o rețea de distribiție a carburanților, dar și depozite de gaze. NIS va fi afectată de sancțiunile europene care vor viza importul de țiței rusesc, care o vor împiedica să se aprovizioneze din Rusia începând cu 5 decembrie, câmd embargoul asupra livrărilor de petrol rusesc pe cale maritimă va intra în vigoare. NIS primește țiței prin transporturi care ajung inițial în insula Krk din Croația, după care este transportat prin conducta Adriatică, JANAF.

Până acum, NIS a primit anumite cantități de țilei din Irak și din alte țări.

Vorbind duminică la Financial Times, Vucic a spus că Belgradul ia în considerare „toate posibilitățile”, inclusiv naționalizarea NIS.

„Dacă vor exista și alte sancțiuni împotriva întreprinderilor deținute de companii rusești, va fi o problemă uriașă pentru noi. Va trebui să acționăm într-un fel… trebuie să asigurăm suficient petrol și gaze pentru poporul nostru. Dacă nimeni nu vrea să lucreze cu NIS. … atunci vom acționa”, a declarat Vucic pentru FT.

Deocamdată nu a fost luată nicio decizie, iar Vucic a indicat că naționalizarea nu se impune momentan, chiar dacă este o opțiune.

Anterior, au existat discuții despre o posibilă înțelegere între guvernul Serbiei și compania energetică ungară MOL, pentru ca aceasta din urmă să achiziționeze pachetul rusesc de la NIS. Însă discuțiile nu au progresat. Serbia, un aliat cheie al Rusiei, este, de asemenea, în discuții cu Ungaria pentru a construi o conductă prin care să continue aprovizionarea Serbiei cu țiței rusesc pe fondul sancțiunilor UE, sancțiuni care deocamdată nu vizează și Ungaria, care are acces la conducta de transport de țiței rusesc Druzhba.

Interviul președintelui sârb pentru Financial Times vine la doar câteva zile după ce Germania a avertizat țara balcanică în legătură cu strângerea legăturilor sale cu Moscova, spunând că astfel de mișcări i-ar putea pune în pericol aderarea la Uniunea Europeană.

O sursă guvernamentală germană a declarat pentru Euractiv la 1 noiembrie că, deși „relația cu Serbia este complexă, sunt și lumini și dar și umbre. Relațiile Serbiei cu Rusia fac cu siguranță parte din umbră”. Sursa germană care nu a fost nominalizată a spus că Belgradul trebuie să decidă dacă este de partea Moscovei sau de partea UE.

NIS Petrol are un portofoliu de şase perimetre de petrol şi gaze pe teritoriul României și mai operează o rețea de 19 benzinării la noi în țară, sub brandul Gazprom.

Citește și:

Președintele Serbiei, reacție în scandalul NIS Petrol. Patru persoane au fost reținute, acuzate că au transmis date secrete privind fondul de resurse din România firmei-mamă din Serbia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *