Directorul operatorului național de transport al gazelor naturale din România, Transgaz, Ion Sterian, spune că Bulgaria nu reușește de zece ani să termine interconectorul cu Grecia, care ar permite ca în rețeaua românească și, apoi, în cea din Ungaria, să intre și gaz ne-rusesc, prin BRUA, conductă deja terminată. El a amintit că în zonă intră același gaz rusesc, pentru că ce nu mai transportă Gazprom prin gazoductul transbalcanic transport prin noul Turk Stream.
Directorul general al Transgaz, a acuzat în termeni destul de duri atitudinea pasivă a autorităților bulgare în intenția declarată de a sprijini diversificarea surselor de gaze ale zonei balcanice. Ion
Sterian a spus că, de ani de zile, partea bulgară trenează în derularea proiectului interconectorului Grecia-Bulgaria (IGB) care, odată realizat, ar fi permis accesul României și, apoi și al Ungariei (prin gazoductul BRUA, recent finalizat) la noi surse de gaze. Sterian a dat de înțeles chiar că nu există prea multă voință a părții bulgare de a finaliza acest proiect, chiar dacă este unul de interes comun pentru Uniunea Europeană. Asta în condițiile în care Bulgaria are acum acces la aceleași gaze rusești, care nu mai vin prin gazoductul transbalcanic, prin Ucraina și Dobrogea noastră, ci prin recentul gazoduct Turk Stream, pe sub Marea Neagră.
Iată declarația făcută de Sterian la Romanian International Gas Conference (RIGC), eveniment online organizat de Energy Policy Group, un think-tank românesc axat pe probleme de energie ale zonei noastre, cu precizarea că Sterian a vorbit în prezența lui Ferencz Szabolocs, CEO al FGSZ, echivalentul Transgaz în Ungaria:
“IGB, un gazoduct de 182 km cu o valoare de circa 220 de milioane de euro, prins în programul de Proiecte de Interes Comun al Comisiei Europene, și finanțat, nu a fost finalizat nici până acum, de 10-12 ani.
S-a redus tranzitul pe coridorul transbalcanic și a venit Turk Stream, din aceeași parte, e tot aceeași sursă. Deci nu ne putem bucura azi că avem surse diversificate de gaze.
Pe 17 iulie 2017 a fost semnarea, la București, a memorandumului Coridorului Vertical, la inițiativa Transgaz. Nimic nu s-a întâmplat, am încercat în repetate rânduri, în primul rând eu, și apoi FGSZ prin domnul Szabolocs, să discutăm pe configurarea Coridorului Vertical în Bulgaria, în primul rând. Nu s-a întâmplat nimic, n-au răspuns la nicio adresă omologii noștri bulgari. Am revenit, pentru că acest memorandum a fost semnat pe doi ani, și la începutul lui decembrie anul trecut am semnat un alt memorandum, la Bruxelles, în prezența Comisiei, prin DG Energy. Nimic nu s-a întâmplat, iar, de un an de zile, și noi vorbim despre diversificarea surselor de gaze, de voință? Lucrurile stau cu totul și cu totul altfel”, a spus Sterian.
IGB este un proiect de gazoduct de 182 km, care să conecteze orașul grec Komotini de cel bulgar Stara Zagora, care ar urma practic să aducă în Bulgaria 3 miliarde de metri cubi de gaze pe an, fie din Azerbaijan fie din Grecia (LNG).
Tot la RIGC, Apostolos Gotsias, Membru al Board-ului Autorității de Reglementare pentru Energie din Grecia, a spus că “proiectul BRUA este foarte interesant și se leagă de coridorul vertical al gazelor (cel pe care Sterian îl acuză pe bulgari că nu-l fac – n.red.), pentru că este ca un “T”, avem o conexiune orizontală care se suprapune peste cea verticală, conectează România, Bulgaria și Austria, care pot fi aprovizionate cu gaze din gazoductul TAP (Trans Adriatic Pipeline – n.red.) și din terminalele de gaz lichefiat din Grecia”
“Gazoductul BRUA oferă o securitate energetică sporită și permite României să exporte gazele românești sau să importe când este nevoie. Este conceput pentru a permite fluxurile bidirecționale. Operațiunile prin BRUA sunt influențate de finalizarea IGB, interconectorul dintre Grecia și Bulgaria, construcție care poate să întârzie intrarea în funcțiune a BRUA. BRUA este un gazoduct extrem de eficient prin care gazele pot fi transportate către centrul Europei”, a mai spus Gotsias, la RIGC.
Lucrările la gazoductul BRUA, faza 1, au fost finalizate duminică. Proiectul BRUA are drept obiectiv asigurarea accesului la noi surse de gaze, precum şi facilitarea transportului de gaz caspic către pieţele din Europa Centrală şi de Est.Faza I asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Bulgaria şi 4,4 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Ungaria. Tronsonul românesc al conductei ar fi trebuit finalizat în decembrie 2020 şi a necesitat o investiţie totală de 480 de milioane de euro, din care 180 de milioane de euro reprezintă un grant acordat de Comisia Europeană.
