E.On România a trimis premierului, ministrului Energiei și președintelui ANRE două scrisori, obținute de noi și semnate de CEO-ul Volker Raffel, prin care atenționează asupre necesității ca Autoritatea de Reglementare să respecte legislația pentru acivitatea de distribuție și să majoreze tarifele, care au fost înghețate în trecut, atât la energie electrică, cât și la gaze, cu cât stabilește metodologia. Prima a fost trimisă înainte ca Guvernul să “se bage” peste ANRE și să limiteze creșterea tarifelor printr-un proiect de OUG, iar a doua, după.
Legislația de plafonare a prețurilor la clienții finali a impus înghețarea acestor tarife anul trecut la energie electrică (la gaze nu s-au majorat de doi ani), iar firmele de distribuție au mai avut o problemă majoră anul trecut, mai ales pentru energia electrică: costul de achiziție al energiei pentru consumul propriu tehnologic al rețelelor. Cum energia în piață s-a scumpit masiv, în unele cazuri de trei-patru-cinci ori peste prețul recunoscut care a putut fi trecut în facturile clienților, companiile au intrat pe pierderi, dat fiind că tarifele nu au putut fi crescute. Ca să poată totuși accesa credite bancare, s-a ajuns la un artificiu, anume o “capitalizare” a acestor costuri, o cosmetizare de facto a bilanțurilor, în care sumele apar ca venituri de recuperat în viitor, din reglementări care le vor pune, eșalonat, în facturi, în următorii cinci ani.
În data de 8 martie, E.On a trimis prima scrisoare
“Din cauza crizei energetice și a deciziei de înghețare a tarifelor de distribuție, cu impact încă din 2021, Delgaz Grid S.A., compania de distribuție parte a grupului E.ON România, a fost lipsită de singura sursă legală de venit și a fost nevoită să se îndatoreze până la atingerea limitelor maxime de creditare. Astfel, la finalul anului 2022, valoarea totală a datoriilor a depășit 400 milioane EUR, în creștere față de cele 160 milioane EUR cât erau la începutul anului 2021. Aceste datorii ar putea să depășească 500 milioane EUR în perioada următoare”, explica situația subsidiara din România a companiei germane.
“În tot acest timp, compania și-a menținut angajamentul față de România și a susținut investiții din surse proprii în valoare de aproximativ 265 milioane EUR. Totodată, avem în plan atragerea, în următorii ani, de fonduri europene în valoare de 700 milioane EUR, la care se adaugă aproximativ 1,5 miliarde EUR din surse proprii, pentru finanțarea unui amplu program de investiții în modernizarea, extinderea, automatizarea și digitalizarea rețelelor de electricitate și gaze naturale. Pentru acest an, compania a bugetat un plan de investiții record, de peste 185 milioane EUR, cu 36% mai mari față de cele de anul trecut”, a mai transmis E.On, care mai arată și că, de la 65 de prosumatori conectați la rețea în 2020, a ajuns la peste 5.000 și va ajunge la peste 10.000 în acest an.
Compania arată însă că, pentru susținerea planurilor de modernizare și extindere de rețea, de informatizare, de racordare a prosumatorilor, are nevoie de banii din tarife.
“Rețelele de distribuție sunt coloana vertebrală pentru toate aceste dezvoltări și evoluții. Iar tarifele de distribuție sunt un element cheie pentru stimularea investițiilor care, pe lângă beneficiile directe aduse consumatorilor, au un efect de multiplicare în economia țării. Există, însă, riscul ca aceste ambițioase planuri de dezvoltare să nu poată fi susținute în condițiile unor ajustări insuficiente ale tarifelor de distribuție, de la 1 aprilie 2023, în concordanță cu metodologiile în vigoare”, a scris compania.
Ca o ultimă consecință, compania arată că, în condițiile în care, dacă nu cresc tarifele, va intra din nou pe pierdere, va pierde finanțările europene pentru proiecte.
“În cazul în care autoritățile romane nu vor lua în considerare ajustarea corespunzătoare a tarifelor de distribuție începând cu 1 aprilie 2023, în concordanță cu metodologiile în vigoare, cu atat mai mult cu cat prețurile la energie sunt în scădere, Delgaz Grid (firma de distribuție de gaze și energie electrică a grupului) va înregistra o puternică problemă de credibilitate în fața instituțiilor financiare, cu impact major asupra desfășurării normale a activității. Totodată, compania nu va înregistra profituri operaționale pentru al treilea an consecutiv și își va pierde eligibilitatea pentru a contracta finanțare europeană pentru susținerea proiectelor de investiții”, a scris Raffel premierului, ministrului Energiei și președintelui ANRE
Guvernul vrea să limiteze însă majorarea tarifelor, prin OUG
Pe 13 martie seara, pe site-ul ministerului Energiei apare proiectul de OUG despre care se auzise în piață, dar despre care nimeni nu recunoscuse cu doare câteva zile înainte că se scrie. În care legiferază că tarifele cresc cu mai puțin decât cer operatorii, pe reglementare.
De la 1 aprilie, ar trebui ca ANRE, pe baza propriei metodologii, să aprobe creștere tarifelor de distribuție a energiei electrice și gazelor, care a fost înghețată anul trecut. Guvernul a dat OUG în care practic dictează ANRE cum să crească aceste tarife, și nu a lăsat Autoritatea să aplice propria metodologie, probabil temându-se că, dacă ANRE ar fi crescut tarifele cu cât ar fi rezultat din calcul, prețul final la client ar fi fost (mai) mult peste nivelurile plafonate, care sunt fixate până în 2025, iar bugetul ar fi avut de suportat sume suplimentare.
Așadar, după cum scrie în OUG, tarifele de distribuție vor crește doar cu rata inflației și cu creșterea costurilor cu consumul propriu tehnologic al rețelelor (capitalizarea de anul trecut, adică ce nu s-a recunoscud drept cost, ca să nu crească tariful), care a rămas să se acorde, eșalonat, timp de cinci ani. “Începând cu data de 1 aprilie 2023 tarifele reglementate se aprobă luând în considerare exclusiv rata anuală a inflației și acoperirea costurilor suplimentare aferente consumului propriu tehnologic, respectiv consumului tehnologic, care se capitalizează”, scrie acolo.
Practic, o veste foarte proastă pentru operatprii rețelor de distribuție a gazelor și energiei electrice, care nu își vor vedea recunoscute în tarif cheltuielile cu extinderile de rețele făcute sau cu noile racordări, la care de fapt tot legea îi obligă.
E.On a mai trimis o scrisoare
După apariția OUG, conducerea E.On a mai trimis o scrisoare, acelorași adresanți, ca o completare a primeia. Compania arată că majorarea tarifelor trebuie făcută ținând cont de reglementările ANRE.
“Așteptările noastre sunt ca Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei să aplice metodologiile de tarifare în vigoare și să efectueze o ajustare a tarifelor de distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale la 1 Aprilie 2023, în mod corespunzător, în conformitate cu principiile acestor metodologii și cu prevederile legale instituite prin OUG 27/2022 cu modificările și completările ulterioare”, arată E.On.
“Ajustarea tarifelor este singura cale prin care putem satisface cerințele clienților noștri privind calitatea serviciilor de distribuție și îndeplinirea obiectivelor guvernamentale și strategice naționale referitoare la securitatatea rețelelor, la promovarea producției din surse regenerabile, respectiv, la conectarea prosumatorilor. Recunoașterea în tarifele de distribuție a investițiilor deja realizate în rețele susțin tranziția energetică firească și are ca scop modernizarea acestora și pregătirea pentru utilizarea hidrogenului, biogazului și biocombustibilului în cazul rețelelor de gaze naturale, respectiv, creșterea capacităților de conectare la rețeaua de energie electrică a prosumatorilor, a producției verzi, etc”, a mai transmis CEO-ul companiei.
Volker Raffel arată că, de fapt, în condiițiile prețurilor mai mici la gaze și electricitate de acum, majorarea tarifelor de distribuție nu va crește prețul final din facturi plătit de clienții finali care au prețuri plafonate și nici la un efort bugetar prea mare.
“Credem că prin măsurile deja luate de către Guvern privind plafonarea prețurilor energiei la consumator și prin mecanismele de alocare a volumelor de gaze naturale și energie electrică, piața națională este echilibrată și revine la situația anterioară crizei. Acest context favorabil creează premizele optime ca ajustarea tarifelor să nu afecteze consumatorii, protejați, deja, prin plafoanele de preț existente și să nu aibă un impact bugetar semnificativ pe fondul scăderii prețurilor engros pentru achiziția de energie electrică și gaze naturale.
Practic, nu mai subzistă contextul economic propice promovării vreunei măsuri extreme, în condițiile în care cadrul legislativ, respectiv schema de sprijin au fost concepute în așa fel încât acestea se bazează pe susținerea temporară de către operatori a schemei de sprijin și ulterior decontarea acesteia de către stat”, mai arată compania.
“Pe perioada în care tarifele au fost înghețate, activitatea operațională și investițională a fost susținută prin contractarea de împrumuturi. Orice deviație în ceea ce privește ajustarea tarifelor afectează negativ încrederea sectorului bancar asupra bancabilității companiilor de distribuție, limitează posibilitatea rambursării creditelor deja angajate sau contractarea unora noi.
Mai mult decât atât, vă rog să aveți în vedere necesitatea recunoașterii costurilor deja efectuate în anii precedenți ca urmare a obligațiilor impuse prin legislația primară privind racordarea, recunoașterea investițiilor deja realizate în anii 2021 și 2022, respectiv susținerea unui ritm investițional ridicat pentru anul 2023 și următorii”, amintește Volker Raffel.
“În concluzie, vă comunicăm faptul că în ceea ce ne privește, în condițiile în care în anul 2022, pentru distribuția de gaze naturale, nu au fost aprobate tarife, orice nouă amânare sau orice deviere de la aplicarea corespunzătoare a reglementărilor în vigoare în ceea ce privește calculul tarifelor, ar aduce, pe de o parte, prejudicii majore de natură a crea sincope majore în îndeplinirea obligațiilor de distribuție, a derulării normale a activității de distribuție în sine și ar crește, pe de altă parte, lipsa de încredere în stabilitatea cadrului legal și de reglementare”, încheie șeful E.On România.
Delgaz Grid, compania de distribuție din cadrul Grupului german E.ON, operează o reţea de gaze naturale de 25.000 km în 20 de judeţe din partea de Nord şi de Vest a României (Cluj, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Harghita, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț şi Bacău) şi o reţea de electricitate de peste 81.000 km în şase judeţe din Moldova: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui.
De la intrarea pe piaţa locală, în anul 2005, E.ON a investit 2,1 miliarde de euro în principal pentru modernizarea reţelelor de gaze şi electricitate, potrivit datelor proprii.
