În teorie, celebrele contracte bilaterale (PPA-power purchase agreement) se pot încheia și pe piața românească, întrucât există reglementări în acest sens. În practică însă, legislația nu este armonizată, iar aceste contracte, despre care investitorii spun că sunt vitale pentru finanțarea noilor capacități de producție, de care e atâta nevoie în România, nu se încheie.
Niculae Havrileț, director în cadrul Ministerul Energiei, a vorbit, la Profit Energy Forum despre contractele de tip Power Purchase Agrement (PPA), concept adoptat în legislația autohtonă anul trecut, care permite cumpărarea energiei în avans, un mecanism care poate folosit în relația cu băncile. Aceste vânzări pot fi făcute pe o perioadă de 6-7 ani de zile, ceea ce permite companiilor să intre într-o relație specială cu banca care acceptă un astfel de mecanism, a spus Havrileț.
Oficialul susține că există deja companii și bănci care intenționează să folosească un astfel de mecanism în vederea efectuării de noi investiții.
“Acest mecanism a încurajat apetitul investitorilor. Băncile, în special cele instituționale, precum BERD, s-au arătat interesate. Vorbim investiții de miliarde și miliarde de euro, în offshore wind în marea Neagră, în producția de energie eoliană cuplată cu hidrogen, în parcuri fotovoltaice, și, în plus, în forme de energie mai puțin utilizate precum cea geotermală, biomasă etc”, a afirmat Havileț.
Totuși, el a spus că este nevoie de o uniformizare a legislației, care să fie clară și predictibilă.
Ce spune ANRE
“Dacă ne întrebați pe noi, toată lumea are dreptul să încheie contracte de tip PPA. Definiția contractului pe termen lung este egală sau mai mare de o lună”, a spus vicepreședintele ANRE. Zoltan Nagy Bege, la același eveniment.
“Pentru noi lucrurile sunt clare, aceste contracte se pot încheia, dar dincolo de părerea noastre, aceste contracte trebuie acceptate de finanțatori. Din păcate sunt trei reguli care se aplică în piață și lucrurile sunt neclare. Prima: se referă la obligația de tranzacționare pe piețele centralizate, a doua se referă la proiectele care sunt puse în funcțiune conform OUG 74, după 1 iunie 2020, și a treia se referă la aplicarea regulamentului 943. Până când lucrurile nu se vor rezolva printr-o legislație clară și unitară, va exista acest dubiu din partea finanțatorilor, iar proiectele nu sunt finanțate”, a explicat Bege.
Ce spune mediul de business
Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) a transmis chiar azi „un semnal de alarmă cu privire la importanța deblocării cadrului legislativ pentru a stimula investițiile în noi capacități de producere a energiei electrice prin asigurarea dreptului investitorilor de a semna contracte bancabile negociate pe termen lung, în afara pieței centralizate”.
CDR apreciază că prin adoptarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 74/2020 care a dispus completarea alineatului (2) al Articolului 23 din Legea Energiei în vederea instituirii acestui drept pentru noile capacități de producție de energie electrică puse în funcțiune după 1 iunie 2020, s-a început procesul de aliniere și concordanță a legislației primare din România cu prevederile Regulamentului (UE) 943/2019, obligatorii si direct aplicabile deja de la 1 ianuarie 2020.
Cu toate acestea, constatăm că proiectul de lege (L321/2020) adoptat de Senatul României în data de 10 iunie 2020 și înregistrat la Camera Deputaților pentru dezbatere și adoptare (PL-x 364/12.06.2020) abrogă această prevedere, în loc să o extindă necondiționat la toți participanții la piața de energie electrică și indiferent de anul punerii in funcțiune a capacităților de producție, fapt ce creează un risc major de acutizare a blocajului din ultimii 8 ani, mai ales în condițiile în care situația investițiilor în sector este încă stagnantă.
Deși, în conformitate cu interpretarea ANRE a prevederilor Regulamentului (UE) 2019/943, prin ordin al președintelui ANRE se instituie acest drept, începând cu 1 aprilie 2020, cel putin pentru toți participanții la piața de energie electrică care încheie astfel de contracte pentru perioadă de livrare mai mare de 1 an, în continuare suntem foarte îngrijorați de faptul că la nivel de Parlament nu există niciun fel de disponibilitate de a alinia și corela prevederile Legii nr. 123/2012 cu cele ale Regulamentului (UE) 943/2019 în sensul acordării acestui drept tuturor participanților la piață și fără alte îngrădiri legislative”, arată organizația, care grupează mai multe organizații patronale ce reorezintă companii care asigură jumătate din PIB.
