Șase întrebări de la Greenpeace către Ministrul Energiei pe tema includerii proiectului GSP-Romgaz de la Halânga în PNRR

ONG-ul de mediu Greenpeace România a adreat public ministrului Energiei un set de întrebări legate de mecanismul prin care proiectul mixt gaz-hidrogen de la Halânga a fost introdus în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Cu mențiunea că am scris în trecut despre acest proiect AICI,  AICI și AICI, iată integral luarea de poziție a celor de la Greenpeace:

În Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR) au fost incluse două proiecte în valoare totală de 585 milioane EUR, beneficiari fiind Romgaz, GSP Power si Siemens. Acest aspect ridică mari semne de întrebare cu privire la mecanismul legal prin care Romgaz a selectat partenerii privați, iar pe 14 iunie ministrul economiei, Virgil Popescu, a declarat, printre altele, la un post de televiziune că:

„Romgaz a venit cu acest concept de oraș verde, în asociere cu un privat, într-un parteneriat public-privat”

„Romgaz a venit cu fișa proiectului și a spus ca nu-l face singur, că-l face parteneriat public privat. Romgaz mi-a arătat fișa proiectului.”

„Romgaz e o companie care a selectat anul trecut printr-un memorandum. Anul trecut am fost când s-a semnat memorandumul, s-a semnat si cu combinatul de la Galați, si acolo e parteneriat public-privat.”

Având în vedere afirmațiile Ministrului Energiei că aceste două proiecte incluse în PNRR reprezintă un parteneriat public privat („PPP”), înțelegem că Romgaz a aplicat sau va aplica OUG nr. 39/2018 privind parteneriatul public privat („OUG nr. 39/2018”).

De asemenea, având în vedere declarațiile de mai sus ale ministrului, nu este clar dacă Romgaz a organizat procedura pentru încheierea contractului de parteneriat public privat sau urmează să o organizeze după aprobarea proiectului din PNRR și respectiv a finanțării, deoarece este cert că potrivit OUG nr. 39/2018, orice PPP implică în mod obligatoriu organizarea unei proceduri de atribuire în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016, ale Legii nr. 99/2016 sau ale Legii nr. 100/2016.

Ținând cont de cele prezentate mai sus, îi adresăm ministrului Virgil Popescu 6 întrebări, pornind de la prevederile OUG nr. 39/2018, și anume:

1. A organizat sau nu Romgaz o procedură pentru atribuirea contractului de parteneriat public privat cu GSP și Siemens?

Context: Articolul 25 din OUG nr. 39/2018„Contractele de parteneriat public-privat sunt atribuite potrivit prevederilor Legii nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 99/2016, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale Legii nr. 100/2016, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, conform concluziilor studiului de fundamentare elaborate în funcţie de obiectul contractului şi de modalitatea în care se realizează transferul unei părţi semnificative a riscului de operare de natură economică, în legătură cu exploatarea lucrărilor şi/sau a serviciilor în cauză.”

 

2. Dacă Romgaz a organizat o asemenea procedură, unde poate fi identificată documentația de atribuire a contractului de PPP?

 

3. Dacă Romgaz nu a organizat o asemenea procedură, în ce bază legală a avut loc selectarea partenerilor privați, și anume GSP Power și Siemens? Care au fost criteriile de calificare și selecție a celor doi parteneri privați?

 

4. Dacă Romgaz intenționează să organizeze o procedură pentru atribuirea unui contract de PPP pentru implementarea celor două proiecte incluse în PNRR, de unde cunoaște Romgaz că partenerii privați selectați vor fi GSP Power și Siemens?

 

5. În cazul în care procedura de atribuire a fost organizată sau urmează să fie organizată, a elaborat Romgaz studiul de fundamentare conform art. 17 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 39/2016? Dacă acest studiu a fost elaborat, care sunt concluziile acestui studiu, având în vedere prevederile art. 19 din OUG nr. 39/2018, și anume:

 

„Articolul 19: Studiul de fundamentare trebuie să evidenţieze următoarele elemente principale, care justifică, din punct de vedere economic, implementarea proiectului în parteneriat public-privat:

a) gradul de suportabilitate a proiectului şi comparaţia opţiunilor/aranjamentelor contractuale alternative pentru implementarea proiectului;

b) structura de distribuire a riscurilor pentru fiecare opţiune alternativă de implementare a proiectului;

c) caracterizarea proiectului prin raportare la deficitul public şi la datoria publică, calculate conform metodologiei aplicabile în baza legislaţiei Uniunii Europene;

d) finanţabilitatea proiectului;

e) eficiența economică a proiectului.”

 

6. Cum vor asigura partenerii privați finanțarea proiectelor, având în vedere prevederile art. 10 din OUG nr. 39/2018, și anume:

„Finanţarea investiţiilor care se realizează în cadrul contractelor de parteneriat public-privat se poate asigura, după caz:

a) integral, din resurse financiare asigurate de partenerul privat din surse proprii sau atrase de partenerul privat de la finanţatorii definiţi conform art. 6 lit. b);

b) din resurse financiare asigurate de partenerul privat, împreună cu partenerul public;

c) din resurse financiare asigurate de fondurile suverane de dezvoltare şi de investiţii, fondurile de pensii administrate privat, precum şi fonduri de investiţii şi societăţi de investiţii, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.”