Salrom comandă studiu pentru exploatarea și utilizarea resurselor de grafit din Oltenia. Ce rol are grafitul în tranziția energetică a momentului

Societatea Națională a Sării Salrom, controlată de Guvern prin Ministerul Economiei, lansează în sistemul electronic de achiziții publice o licitație pentru achiziționarea unui studiu de fezabilitate pentru exploatarea resurselor de grafit, potrivit unor documente consultate de noi. Exploatarea grafitului a fost abandonată în România, în trecut.

sursă foto: Pandurul.ro

Salrom lansează o licitație deschisă internațională pentru achiziționarea studiului de fezabilitate. Este vorba despe “exploatarea și valorificarea superioară a șisturilor grafitoase de la cariera Ungurelașu și Cătălinu – Baia de Fier”, potrivit anunțului de licitație.

Datele trebuie culese de la Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea și carierele Ungurelașu și Cătălinu – Baia de Fier din județul Gorj.

Salrom așteaptă ofertele celor interesați până pe data de 4 august.

În România nu există grafit în stare pură, ci doar în șisturi grafitoase. Singurul loc din țară în care se extrăgeau aceste șisturi a fost exact zona Baia de Fier, în județul Gorj, și se scoteau circa 40.000 de tone pe an. Cariera Ungurelașu, cea care ar putea fi redeschisă acum, a fost închisă în anii 2000, pentru că nu ar fi fost profitabilă, dar mai are încă licență activă, cel puțin potrivit unor informații primite de noi de la ANRM anul trecut.

„Salrom este o companie de stat pe care am început să o reformăm anul acesta. Noua conducere a început deja procedurile pentru extinderea activității în zona exploatării grafitului. Asta va permite României să se reindustrializeze și să facă parte din lanțul de producție al bateriilor”, a declarat recent ministrul Economiei, Claudiu Năsui,  pe pagina sa facebook.

Rolul grafitului în tranziția energetică

Grafitul, care nu este un material atât de rar (se extrăgeau 600.000 de tone pe an), are mai multe aplicații industriale care-l fac important în actuala tranziție energetică. Pe de o parte, el este folosit în electrolizoare, unde prin descompunerea apei prin folosirea energiei electrice se obține hidrogenul, care este văzut drept una dintre cele mai importante surse de energie a viitorului. Pe de altă parte, el este folosit în industria bateriilor, alături de Litiu și Cobalt, și se cunoaște deja trendul de electrificare al transporturilor.

Și, poate cel mai important, grafitul este materia primă pentru grafen, despe care s-a spus că este materia primă a secolului XXI, un material cu proprietăți uimitoare care începe deja să fie folosit în noua industrie energetică.

Ce este grafenul și la ce e bun

Un material cu o rezistență extraordinară, de până la 200 de ori mai puternic decât oțelul dar de 1.000 de ori mai ușor decât o foaie de hârtie. Este cel mai bun conductor de electricitate de la ora actuală. El este obținut din grafit – substanță care este cunoscută popular mai ales pentru că o găsim în mina oricărui creion. Grafenul este o variantă bidimensională a grafitului (o foiță extrem de subțire, cea mai subțire posibil), atomi de carbon dispuși într-o rețea bidimensională. El a fost descoperit și izolat în anul 2004, prin exfolierea grafitului, de un grup de cercetători de la Universitatea din Manchester, lucru care le-a adus unora dintre ei Premiul Nobel pentru Fizică în anul 2010. Dacă puteți să vizualizați o foiță cu o grosime de doar un milimetru, în ea sunt nu mai puțin de trei milioane de straturi de grafen. Sau: o foiță de grafen de un metru pătrat cântărește 0,007 grame, dar poate susține o masă de 4 kilograme.

Socotit materialul revoluționar al secolului XXI, în plină eră a decarbonizării grafenul își găsește utilizări, printre multe altele, și în noua industrie energetică, pentru că este de departe cel mai bun conductor de electricitate și căldură. El poate și a început să fie folosit pentru realizarea de circuite integrate mult mai rapide, la construcția panourilor solare (costul de producție scade semnificativ), la unități de stocare și eliberare ultrarapidă a energiei (baterii).

S-a calculat, de exemplu, că gradul de conductivitate al unui panou solar cu grafen este cu 52% mai ridicat decât al unuia avansat care se fabrică acum la scară industrială. Iar o baterie cu grafen se încarcă de cinci ori mai repede decât una litiu-ion și înmagazineză cu 45% mai multă energie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *