Centrul pentru Studiul Democraţiei a înfiinţat Observatorul Român al Sărăciei Energetice, un proiect în premieră la nivel naţional având drept scop să ofere o perspectivă de 360 de grade asupra sărăciei energetice la nivel naţional, potrivit unui comunicat remis, miercuri, AGERPRES.
Totodată, a fost creat un grup de lucru multidisciplinar format din experţi, care să identifice soluţiile cele mai bune pentru combaterea acestui fenomen complex, ce afectează o mare parte a populaţiei, mai ales în contextul pandemiei şi al crizei preţurilor ridicate la energie.
Sărăcia energetică este o provocare importantă la nivel naţional iar pentru combaterea ei sunt necesare resurse substanţiale. Sistemul actual de ajutorare a celor aflaţi în situaţie de sărăcie energetică, structurat în special prin intermediul legii consumatorului vulnerabil, exclude în continuare multe gospodării în nevoie. De fapt, direcţionarea greşită a ajutoarelor este una dintre principalele probleme ale sistemului existent.
„Prin Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE), aducem la aceeaşi masă experţi de vârf din diverse domenii relevante pentru peisajul sărăciei energetice din România. Împreună, ne propunem să deblocăm resursele necesare pentru a înţelege mai bine cauzele fundamentale ale sărăciei energetice pe plan local, impactul acestui fenomen şi măsura în care politicile existente pot fi îmbunătăţite pentru a combate fenomenul în manieră eficientă. ORSE promovează soluţii bazate pe analize aprofundate, date şi un schimb european de idei”, a declarat Anca Sinea, vicepreşedinte al Asociaţiei Centrul pentru Studiul Democraţiei şi coordonatorul acestui proiect.
Observatorul Român al Sărăciei Energetice are ca misiune să contribuie la creşterea capacităţii instituţiilor-cheie de luare a deciziilor, prin contribuţii şi acces la analize şi date relevante şi de actualitate privind sărăcia energetică în Romania, să faciliteze un dialog public informat cu privire la problemele legate de sărăcia energetică la nivel naţional, să sprijine procesul legislativ complet şi elaborarea normelor de aplicare, respectând în acelaşi timp angajamentele europene privind tranziţia durabilă şi justă şi să asigure o comunicare strategică directă cu actorii relevanţi, printr-o voce unificată a experţilor recunoscuţi în domeniu.
Sărăcia energetică este un fenomen larg răspândit în toate ţările europene, însă statele foste comuniste sunt mai afectate de manifestările sale. De altfel, în perioada 21 – 25 februarie 2022, are loc Săptămâna internaţională de acţiune împotriva sărăciei energetice, în care experţi, factori de decizie politică şi practicieni în domeniu se reunesc pentru a identifica soluţii practice pentru atenuarea acestei probleme cu efecte ample asupra condiţiei economico-sociale a celor afectaţi.
În România, veniturile mici, traiul în locuinţe ineficiente şi, implicit, consumul ridicat de energie sunt factori ce creează un risc mare ca multe familii să se confrunte cu sărăcia energetică. De asemenea, gospodăriile rurale sunt mai vulnerabile în faţa sărăciei energetice faţă de cele din mediul urban, din cauza veniturilor scăzute, a condiţiilor de viaţă necorespunzătoare şi a accesului redus la infrastructură, care creează contextul dependenţei de lemne pentru asigurarea nevoilor energetice în gospodării.
La nivel naţional, pentru 45,3% din populaţie, facturile la energie reprezintă o povară prea grea în bugetul gospodăriei proprii, plătind peste 10% din bugetul de familie pentru acestea, conform studiului „Sărăcia energetică în clădirile din România”, realizat de către Centrul pentru Studiul Democraţiei în 2021, ce a avut la bază date din Ancheta Bugetelor de Familie 2018.
Acest lucru creează o stare de vulnerabilitate energetică pentru 1 din 2 români, care, pentru a-şi acoperi toate nevoile energetice, ar putea fi nevoiţi să reducă din cheltuieli de la alte capitole esenţiale pentru un trai decent (medicamente, rechizite, haine, alte dotări în locuinţă, alimente sau capacitatea de economisire).
Este o certitudine faptul că, în contextul actual al crizei provocate de pandemia Covid-19 şi de preţurile record la energie, acest fenomen se accentuează, actualizarea calculelor pe baza unor date mai recente urmând să facă parte din activităţile pe termen scurt ale ORSE, se mai arată în comunicat.
Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD) este un think-tank înfiinţat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, în cadrul căreia funcţionează ca centru de cercetare acreditat.
