Complexul Energetic Oltenia urmează să primească un grant de 705 de milioane de lei pentru ca centralele electrice pe cărbune să poată plăti certificatele de emisii de CO2, potrivit unui proiect de act normativ elaborat de Ministerul Energiei. Cu acești bani, s-a ajuns la suma convenită prin planul de restructurare, de 1,09 miliarde de euro, dar Guvernul României solicită ca centralele CE Oltenia să mai funcționeze până în 2029.
Planul de restructurare al CE Oltenia, cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, prevede ca bugetul de stat să acorde companiei granturi pentru ca aceasta să poată achiziționa de pe piață certificatele de emisii a căror achiziție nu o poate suporta din bugetul propriu.
Pentru acest an, suma aferentă acestui grant este de 705 de milioane de lei, echivalentul a 143,6 milione de euro, arată Ministerul Energiei. Aceasta este, cel puțin teoretic, ultima plată pe care o face bugetul de stat în contul certificatelor de emisii conform planului de restructurare.
Până acum, s-au plătit 946,4 milioane de euro, iar odată cu această tranșă, pentru achiziția certificatelor de emisii până la 30 septembrie 2025, se ajunge la suma de 1,09 miliarde de euro, care a fost convenită cu Comisia în planul de restructurare.
“Suma remanentă a ajutorului de stat pentru anul 2025 este de 704.953.075 lei.
In lipsa alocării anuale a grantului, Societatea nu ar fi reușit să achiziționeze certificatele de emisii de gaze cu efect de seră aferente conformărilor anuale cu consecința nerespectării Planului de restructurare și implicit a restabilirii viabilității acesteia la sfârșitul anului 2026.
Impactul utilizării acestor sume acordate sub formă de grant este unul pozitiv, în considerarea faptului că veniturile de exploatare estimate, până în anul 2025, sunt sub valoarea cheltuielilor de exploatare, cauza principală fiind creșterea costurilor cu certificatele de emisii de gaze cu efect de seră. Creșterea rapidă a costurilor cu certificatele de emisii de gaze cu efect de seră este compensată parțial prin acordarea anuală a ajutorului de stat sub formă de grant în scopul achiziționării acestora”, arată Ministerul Energiei în nota de fundamentare.
În expunerea de motive se face și o defalcare, pe ani, a granturilor acordate până acum:
Grantul acordat:
- în anul 2021 în sumă de 1.180.446 mii lei, a fost utilizat pentru achiziția a 5.107.273 certificate de emisii de gaze cu efect de seră pentru conformare an 2020.
- în anul 2022 în sumă de 2.675.000 mii lei, a fost utilizat pentru achiziția a 6.859.363 certificate de emisii de gaze cu efect de seră, din care 5.643.476 certificate pentru conformare an 2021 și 1.215.887 certificate conformare an 2022.
- în anul 2023 în sumă de 449.010 mii lei, a fost utilizat pentru achiziția a 1.070.772 certificate de emisii de gaze cu efect de seră, din care 80.604 certificate pentru conformare an 2022 și 990.168 certificate conformare an 2023.
- în anul 2024 în sumă de 386.635.925 lei, a fost utilizat pentru achiziția a 1.215.474 certificate emisii de gaze cu efect de seră pentru conformare an 2024.
Ministerul Energiei, Sebastian Burduja, intenționează să prelungească activitatea CEO cu încă patru ani, stabilind ca termen anul 2029, în loc de 2026, așa cum este prevăzut inițial în Planul de restructurare al companiei.
„Potrivit calendarului la care România s-a angajat, ar trebui închide capacităţi de 1.785 MW centrale pe cărbune. La CE Oltenia, de exemplu, sunt 6 grupuri astăzi şi ar trebui să treacă în rezervă la disponibilizarea DEN, în plus, ar trebui închise cele 2 grupuri ale Electrocentrale Craiova, plus Govora, ceea ce noi nu putem face. Am lăsa Craiova, Râmnicu-Vâlcea în frig la iarnă…Facem(negocierea n.r.) acest lucru şi pentru securitate energetică şi pentru un preţ mai bun pentru români, pentru că importurile sunt mai scumpe şi provin tot de la grupuri pe cărbune din alte state membre (Bulgaria) sau non-membre (Serbia)…Am semnat ultimul contract pentru retehnologizarea unităţii 1 de la Cernavodă acum câteva zile. Ar trebui să se oprească în 2027 şi într-un an şi jumătate, maxim doi, ar trebui terminată. Este unul din argumente pe care le prezentăm Bruxelles”, a spus Burduja luna aceasta.
