România visează să devină hub energetic regional, dar mii de cetățeni încă aprind lumânarea în propriile case. Copii care învață la lumina unei lămpi cu gaz sau a lanternelor, bătrâni singuri și familii nevoiașe care trăiesc în întuneric – aceasta e realitatea ignorată. Peste 5.000 de gospodării nu au nici astăzi acces la electricitate – un eșec de guvernare prelungit, se arată într-o analiză a Asociației Energia Inteligentă
Majoritatea locuințelor se află în zone montane izolate, fără șanse concrete de a fi racordate la rețeaua de energie electrică. Datele culese de Asociația Energia Inteligentă indică faptul că 87% dintre casele fără energie electrică nu au cadastru, ceea ce face și mai dificilă o soluție instituțională. În plus, 64% dintre locuitorii acestor gospodării au venituri sub nivelul minim pe economie, ceea ce înseamnă că, chiar dacă ar fi racordați la rețea, mulți nu și-ar permite să plătească energia consumată. Situația este complicată și de accesul dificil în 53% dintre cazuri, iar pentru 10% dintre locuințe nu există drumuri de acces. Pentru toți aceștia, cea mai la îndemână soluție o reprezintă sistemele fotovoltaice – care le pot asigura energia gratuită a soarelui.
Asociația Energia Inteligentă a lansat, în vara anului 2021, proiectul „Energie pentru viață” cu scopul de a trage un semnal de alarmă privind sărăcia energetică extremă din România. În 2024, cu sprijinul Ministerului Energiei, Asociația a realizat primul Registru Electronic Național al Gospodăriilor fără Energie Electrică (RENGEER). Inventarierea a scos la lumină faptul că în România există 5.494 de locuințe neracordate, în care trăiesc peste 11.600 de oameni – dintre care aproape jumătate sunt copii minori.
“Așa cum arată harta României fără lumină, realizată de Asociația Energia Inteligentă, doar în județul Satu Mare există 585 de locuințe fără electricitate. Urmează în top Bistrița-Năsăud (543 de locuințe), Harghita (468), Covasna (365) și Suceava (358). Pentru guvernanți, aceste cifre pot părea simple statistici. În realitate, fiecare număr ascunde tot atâtea povești dure de viață: copii din mediul rural care învață la lumina lumânării și nu pot folosi un laptop în era digitalizării; familii care nu au frigider, radio, televizor sau acces la internet; oameni care nu își pot încărca telefonul pentru a apela la servicii de urgență precum ambulanța; bătrâni care trăiesc fără posibilitatea de a folosi aparate medicale de bază”, mai arată Asociația.
În cele zece etape derulate până acum prin proiectul „Energie pentru viață”, Asociația Energia Inteligentă a reușit, cu sprijinul partenerilor din societatea civilă, să electrifice prin instalarea de sisteme fotovoltaice (panouri plus baterii) un număr total de 71 de gospodării din 35 de cătune situate în opt județe: Alba, Harghita, Vrancea, Bistrița Năsăud, Cluj, Mureș, Hunedoara, Buzău. Însă aceasta e doar o picătură de lumină într-un ocean de întuneric.
Eșec și indiferență
În România, lipsa accesului la electricitate pentru mii de gospodării nu ține doar de geografie sau resurse, ci de eșecul politicilor publice și de indiferența socială care lasă aceste comunități mereu în urmă, arată Asociația.
Astfel, în mai bine de trei decenii, România a lansat mai multe programe naționale de electrificare, dar niciunul nu a fost dus la bun sfârșit. Lipsa de continuitate politică, birocrația și incoerența legislativă au condamnat la stagnare un proces care ar fi trebuit să fie o prioritate națională.
Primul program coerent a fost aprobat în 2007. Programul nu a funcționat însă, din lipsa unor pârghii administrative, financiare și juridice. Cinci ani mai târziu, în 2012, Guvernul a propus un nou Program Național de Electrificare pentru perioada 2013–2016, dar proiectul nu a fost adoptat, iar agenția responsabilă a fost desființată la finalul aceluiași an.
O nouă încercare a venit în 2016, sub forma programului „Prima Lumină”, inițiat de Guvernul Cioloș și însoțit de un memorandum cu Norvegia pentru electrificarea a 10.000 de case. Schimbarea guvernării a blocat și acest proiect.
În 2019, Guvernul a lansat programul „Sisteme fotovoltaice pentru gospodării izolate”, care prevedea instalarea de panouri solare de 3 kW la aproximativ 7.100 de locuințe aflate la peste 2 km de rețea. Statul oferea o finanțare nerambursabilă de 25.000 de lei pentru fiecare gospodărie, însă programul s-a dovedit un eșec încă din primele etape, din cauza ghidului de finanțare prost conceput și a condițiilor birocratice greu de îndeplinit de către primăriile mici sau de către familiile vizate.
Strategia energetică a României 2025 – 2035 recunoaște problema, arătând că 7.500 de locuințe (din care 4.700 locuite permanent) nu sunt conectate la rețeaua de energie electrică. Motivele sunt complexe – de la sărăcie și costuri prohibitive, la distanța mare față de rețea, lipsa actelor de proprietate sau prevalența locuirii informale.
Strategia stabilește obiectivul ca, până în 2035, toate gospodăriile și întreprinderile să aibă acces la electricitate. Pentru aceasta, se propune adoptarea unor soluții descentralizate: micro-rețele, generare distribuită și comunități energetice locale, cu accent pe zonele vulnerabile, dar și soluții de modificare și simplificare a legislației cu privire la regimul proprietății și cerințele privind racordarea.
“Zece ani pentru electrificarea a doar câtorva mii de gospodării reprezintă un interval uriaș pentru bătrânii care încă așteaptă ziua în care să apese, pentru prima dată, pe un întrerupător. O eternitate pentru copiii care continuă să învețe la lumina lumânării, fără șansa reală la o educație egală. Experiența din teren a Asociației Energia Inteligentă arată limpede realitatea: în casele fără curent trăiesc, de cele mai multe ori, vârstnici împovărați de ani și nevoi, dar și familii nevoiașe cu copii care, în ciuda distanțelor, merg la școală și își fac temele la lanternă. Pentru unii, viața a devenit puțin mai ușoară după instalarea de panouri fotovoltaice, dar drumurile până la lumină rămân adesea dramatice”, arată Asociația
“Fiecare ediție a proiectului „Energie pentru viață” a scos la iveală povești impresionante, desprinse parcă din literatură: panouri fotovoltaice cărate cu carul cu boi până la gospodării la care nu există drum de acces; o bătrână care s-a stins din viață înainte de montaj, întrebând cu speranță: „Nu mai vin băieții ăia cu lumina?”; o familie cu 12 copii și trei generații sub același acoperiș, cel mai mic de doar 7 luni, a cărui mamă s-a bucurat că îi va putea aprinde luminițe în bradul de Crăciun; sau o casă modestă, dar îngrijită, locuită de doi soți de 97 și 93 de ani, care așteptau cu demnitate lumina ce trebuia să le aducă un strop de normalitate”.
Acestea sunt realitățile crude de la firul ierbii, care contrastează puternic cu ambițiile mari ale României de a deveni hub energetic regional, spune Asociația, care reia megaproiectele energetice ale țării, despre care s-a vorbit de mult prea multe ori ca să le mai reluăm aici,
De ce a eșuat statul
Deși România a avut la dispoziție fonduri europene fără precedent, autoritățile nu au inclus electrificarea completă a țării în niciun program major de finanțare, nici măcar în PNRR sau în Fondul pentru Modernizare. Astfel, România a ratat probabil cea mai mare șansă de a corecta una dintre cele mai grave inechități sociale: lipsa accesului la electricitate pentru mii de familii.
Numai prin REPowerEU – PNRR au fost alocate peste 610 milioane de euro pentru vouchere destinate instalării de panouri solare și sisteme de stocare în gospodării. Apelul în valoare 300 milioane euro pentru instalarea de panouri solare și baterii (Investiția 4A) era destinat exclusiv gospodăriilor vulnerabile – un pas important, dar care a ocolit exact comunitățile aflate pe întuneric.
“Așadar, iată un paradox revoltător: programele destinate consumatorilor vulnerabili nu ajung la cei mai săraci dintre români – oamenii care trăiesc efectiv fără electricitate. O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă a relevat faptul că aproape nici o casă neelectrificată din România nu intră în rândul clienților selectați și care vor beneficia de voucherele în valoare de 10.000 de euro pentru panouri solare și baterii. Criteriile de eligibilitate presupun existența unei instalații electrice, a unei prize de pământ sau a unui audit energetic, condiții imposibil de îndeplinit pentru gospodăriile aflate pe întuneric. Totodată, aceste locuințe nu au prezentat interes în primul rând din cauza faptului că accesul la ele este dificil, ceea ce a redus atractivitatea lor pentru firmele instalatoare.
Totodată, lista oficială a consumatorilor vulnerabili, singura în baza căreia un consumator poate să acceseze cei 10.000 de euro, este în mare măsură eronată. Mulți dintre așa-zișii consumatori vulnerabili de energie sunt consumatori care nu sunt nici pe departe săraci sau nu se găsesc în situația de a nu-și putea plăti facturile. Cei debranșați sau cei care nu au fost niciodată racordați la rețea rămân invizibili pentru stat. Astfel, ajutoarele merg la vulnerabilii „greșiți”, iar cei mai afectați continuă să fie lăsați deoparte”, mai arată analiza.
O altă analiză a Asociației Energia Inteligentă a semnalat faptul că modul defectuos în care a fost conceput programul de finanțare pentru montarea panourilor fotovoltaice destinate consumatorilor vulnerabili, precum și criteriile de selecție a firmelor au făcut ca unele companii declarate câștigătoare să aibă șanse minime de a finaliza proiectele la calitatea și în termenul prevăzut – mijlocul lui 2026. De asemenea, cel mai grav element al construcției ghidului de finanțare este supraevaluarea valorii sistemelor – ceea ce va duce la profituri uriașe pentru firme, în dauna bugetului național și a oamenilor de rând care ar fi putut beneficia de acești bani.
Lipsa de finanțare se adaugă la lipsa unei strategii de electrificare completă, dar și a datelor precise – nu există nicio hartă oficială a gospodăriilor neelectrificate cu excepția celei realizate de Asociația Energia Inteligentă în parteneriat cu Ministerul Energiei. Problema se mai lovește de birocrație și de pasarea responsabilității între diverse instituții – precum Ministerul Energiei, Ministerul Dezvoltării și primării, mai spune Asociația.
