Romgaz, prin filiala sa specializată de înmagazinare a gazelor, Depogaz, a lansat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice un anunţ de participare pentru elaborarea studiului de fezabilitrate referitor la creşterea de patru ori a depozitului de înmagazinare a gazelor naturale de la Gherceşti, din Oltenia.
Obiectul achiziţiei este “Studiu de fezabilitate privind proiectul Cresterea capacitatii de inmagazinare subterana a gazelor in Depozitul Ghercesti de la 150 mil. mc/ciclu pana la 600 mil. mc/ciclu”, iar Depogaz estimează că va plăti pentru el circa 600.000 de lei.
Criteriul de atribuire al contractului este cel mai bun raport calitate-preţ, unde preţul are o pondere de 70%, iar calitatea (care ţine în special de experienţa personalului implicat în elaborarea studiului), 30%. Depogaz aşteaptă ofertele pentru realizarea acestui studiu până la data de 29 iulie.
Studiul trebuie să ofere cea mai fezabilă soluţie de majorare a capacităţii de la 150 de milioane de metri cubi pe an la 600, şi trebuie să fie “acceptabil pentru potenţiali investitori şi Instituţii Financiare Internaţionale dispuşi să finanţeze proiectul”. De asemenea, “studiul va defini condiţiile de încadrare a proiectului în Planul de Dezvoltare pe 10 ani al SNTGN Transgaz SA (cu accent în special pe Culoarul 1 Sudic Est-Vest BRUA Bulgaria-România-Ungaria-Austria, proiect major de dezvoltare prin care se pot transporta şi gazele provenite din Marea Neagră precum şi în infrastructura curentă de transport de gaze naturale, atât naţională, cât şi internaţională”.
Numele depozitului de la Gherceşti a devenit cunoscut inclusiv publicului larg din România cu ocazia unei declaraţii deja celebre a ministrului Energiei, Anton Anton, care a spus că vrea să stocheze energie electrică în acest depozit de înmagazinare a gazelor.
„Vrem să accesăm un program european prin care să introducem în România o idee care n-a mai fost introdusă în lumea asta – sau poate c-o fi fost făcută dar nu ştiu eu – şi anume să acumulăm energie electrică în depozite de gaze. Adică, centrala de la Craiova o retehnologizăm, alături de centrala aia la 3 kilometri există un depozit, la Gherceşti, iar în depozitul respectiv introducem gaze atunci când avem exces de energie electrică de la eoliene, pentru că noi în România nu avem niciun fel de sistem de acumulare a energiei electrice. În Europa sunt 345 de sisteme de acumulare hidro, şi noi n-avem niciunul în România. Austria mai construieşte cinci acum”, a afirmat ministrul Energiei în Parlament, în luna februarie a acestui an.
Am explicat ce a vrut să spună de fapt ministrul în acest text:
La ce s-a referit de fapt ministrul Energiei când a spus că stochează energie electrică în depozite de gaze
Creşterea capacităţii de înmagazinare a gazelor este una dintre priorităţile autorităţilor de la Bucureşti. “Pentru ca lucrurile să fie finalizate în condiţii optime, apreciez că trebuie să fie crescută capacitatea de înmagazinare de gaze naturale cu cel puţin 3 miliarde de metri cubi. Astfel, garantăm pe de o parte o piaţă care să fie în condiţii optime şi aprovizionarea cu gaze naturale în perioada de iarnă”, a declarat preşedintele ANRE, Dumitru Chiriţă, la o conferinţă pe teme energetice organizată de publicaţia Energynomics, în luna iunie.
“Este nevoie de creşterea substanţială a înmagazinării, doar aşa putem deveni un hub regional. Romgaz trebuie să se ocupe mai mult de acest lucru, sunt zăcăminte golite care pot fi folosite”, a spus şi consilerul de stat al premierului Dăncilă, Florin Ciocănelea, într-o discuţie cu ziariştii la acelaşi eveniment.
Începand cu data de 1 aprilie 2018, activitatea de înmagazinare a fost separată din cadrul SNGN Romgaz SA şi se desfăşoară prin intermediul unui operator de înmagazinare, Filiala de înmagazinare Gaze Naturale Depogaz Ploieşti SRL, în care Romgaz este asociat unic. Societatea operează şase depozite de înmagazinare, adică 90% din capacitatea existentă în ţară.
