România va continua să ofere resurse energetice de urgenţă Ucrainei, însă există o problemă de capacitate şi interconectivitate, pentru că Europa, prin reţeaua sa de operatori energetici, are o capacitate de export către Ucraina de numai 1,7 GW, a declarat luni Adrian Bazavan, consilier pentru relaţii internaţionale al ministrului Energiei, la un eveniment de specialitate, citat de Agerpres.
„Ucraina are nevoie de ajutor de urgenţă pe termen scurt şi ajutor pe termen lung pentru reconstruirea unui sistem energetic mai rezilient. Când vorbim despre reconstrucţia Ucrainei, nu vorbim numai despre sistemul energetic, să îl facem aşa cum a fost înainte de avariere, ci să-l facem mai bine. România va continua să ofere resurse energetice de urgenţă Ucrainei, dar avem o problemă de capacitate şi interconectivitate cu Ucraina, pentru că Europa, prin reţeaua sa de operatori energetici, are o capacitate de export către Ucraina de 1,7 GW, însă ne gândim să o sporim la 2 GW. Trebuie găsite soluţii mult mai rapid”, a menţionat Adrian Bazavan, la forumul „Rebuilding Ukraine”, organizat de Camera de Comerţ Bilaterală România – Ucraina (CCBRU).
El a menţionat că, înainte de război, pentru România sau pentru Ucraina nu a fost o prioritate să îşi conecteze sistemele energetice, aceasta fiind o vulnerabilitate care se observă acum.
„Noi avem o capacitate limitată atunci când vorbim despre energie electrică şi gaz. Pe termen lung, când avem în vizor reconstrucţia Ucrainei, trebuie să sporim capacitatea de interconectivitate rapid. Ucraina este membru candidat la Uniunea Europeană. Noi sperăm să se alăture Uniunii cât mai repede şi atunci regulile pieţei energetice vor fi aceleaşi şi pentru Ucraina”, a mai spus Adrian Bazavan.
Totodată, el a precizat că, pe 31 decembrie 2024, contractul de transport de gaz între Rusia şi Ucraina va expira şi nu va mai fi reînnoit.
„De aceea noi şi Republica Moldova trebuie să găsim căi de a furniza gaz Ucrainei prin gazoductul transbalcanic care duce gaz de la terminalele de GNL din Qatar şi din Europa de vest către Ucraina. Trebuie să depunem eforturi, astfel încât nici Ucraina şi nici Republica Moldova să nu facă frigul la iarnă. Trebuie să rămânem optimişti cu privire la viitor şi să acţionăm foarte rapid, deoarece se apropie iarna”, a adăugat demnitarul.
Potrivit acestuia, 11 milioane de oameni din Ucraina ar putea fi strămutaţi din cauza iernii geroase, nu a războiului.
„Este datoria noastră morală de a sprijini Ucraina. Pe lângă această datorie morală pe care o avem, avem şi o datorie pragmatică, din punct de vedere al securităţii naţionale, să susţinem şi să ajutăm Ucraina. Ştim că se apropie iarna şi această veste este importantă, mai ales atunci când vorbim despre infrastructură energetică, iar Ucraina are deficit de energie pentru că Rusia a afectat peste jumătate din infrastructura energetică a Ucrainei, atât producţie, cât şi distribuţie. Vorbim de gaz, vorbim de energie electrică, vorbim de energie termică şi, pe măsură ce se apropie iarna, aceste nevoi ale Ucrainei cresc. 11 milioane de oameni din Ucraina s-ar putea să ajungă să fie strămutaţi din cauza iernii geroase, nu din cauza războiului”, a adăugat Adrian Bazavan.
Camera de Comerţ Bilaterală România – Ucraina (CCBRU) organizează luni şi marţi, în parteneriat cu Ambasada Ucrainei în România, forumul „Rebuilding Ukraine”.
Printre principalele teme de discuţie se află provocările reconstrucţiei Ucrainei în contextul actual, opţiuni şi provocări legate de procesul de finanţare, consideraţii privind instrumentele care vor fi utilizate pentru implementarea formulei de pace a preşedintelui Volodymyr Zelensky, interesul ţărilor puternic dezvoltate din punct de vedere economic privitor la investiţiile ce vor crea fundamentul procesului de reconstrucţie al Ucrainei.
În cadrul evenimentului se mai discută, printre altele, despre impactul asupra securităţii alimentare şi energetice, transportul multimodal bilateral ca pilon esenţial al securităţii alimentare globale, principalele provocări ale reconstrucţiei Ucrainei în contextul actual, precum şi despre opţiuni şi provocări legate de procesul de finanţare, cadrul juridico-economic internaţional privind reconstrucţia post-conflict, rolul României în procesul de reconstrucţie a Ucrainei.
