klaus borchard

„România trebuie să permită exportul de gaze şi să liberalizeze piaţa, dacă vrea preţuri mai mici”. INTERVIU

Preţul gazelor în România va scădea, dacă exporturile de gaze vor fi posibile, iar piaţa va fi liberalizată, astfel încât să fie încurajată concurenţa pe piaţă, a declarat Klaus-Dieter Borchardt, director al pieţei interne de energie în cadrul Comisiei Europene, într-un interviu acordat AGERPRES.

El a avertizat că, pe o piaţă unde există monopol şi oligopol, cum este cea din România, companiile decid discreţionar preţurile, iar banii se duc doar în profitul lor, în detrimentul consumatorilor. Concurenţa este cea mai bună metodă pentru reduce preţul, susţine oficialul european.

Borchardt a apreciat că Rusia va rămâne un furnizor important de gaze pentru Europa mult timp de acum înainte. Însă, Gazprom trebuie să coopereze mai mult cu Comisia Europeană pe tema diversificării surselor şi să nu-şi mai planifice proiecte de infrastructură doar pe baza propriilor strategii comerciale, aşa cum o face acum.
Oficialul Comisiei Europene consideră că proiectul BRUA este esenţial pentru piaţa internă europeană de gaze, fiind privit ca o verigă lipsă între vest şi sud-estul continentului. Totuşi, există şi proiecte concurente, precum Eastring, un alt proiect de transport al gazelor pe ruta Bulgaria-România-Ungaria-Slovacia.

AGERPRES: Care este rolul României pe harta europeană a infrastructurii de gaze?

Klaus-Dieter Borchardt: Cred că proiectele care se desfăşoară în prezent în România şi cele care sunt ”pe hârtie’ vin deja foarte bine în întâmpinarea necesităţilor care există. Interconectorul dintre România şi Bulgaria a fost finalizat şi inaugurat, iar lucrările la interconectorul dintre România şi Serbia sunt în grafic.

Avem, desigur, stindardul, conducta BRUA, care va fi o piesă centrală, de rezistenţă, nu doar pentru dezvoltarea infrastructurii din România, ci pentru întreaga regiune şi pentru Europa, pentru că aceasta era veriga lipsă dintre vestul Europei, partea centrală şi sud-est şi, odată cu această conductă, vom închide cercul. De asemenea, odată cu exploatarea resurselor din Marea Neagră, previzionată pentru următorii ani, vom putea transporta gazele spre pieţele din vestul Europei.

AGERPRES: Dar în ceea ce priveşte Eastring?

Klaus-Dieter Borchardt: Într-adevăr, există alte proiecte, unele concurente, cum este Eastring, care se află încă în faza de studiu de fezabilitate. Aici, pentru că este un proiect-gigant, cu o capacitate de 20 de miliarde de metri cubi (pe an – n. r.), cred că acest proiect va prinde viaţă doar atunci când va fi clarificată situaţia legată de gazele ruseşti. Când se va şti dacă gazele ruseşti vor veni şi în ce volume vor veni în sud-estul Europei, dar şi pe ce rute. Vor veni via Turcia-Bulgaria-România sau direct din Rusia spre Bulgaria? Şi apoi unde vor merge? Spre sud, spre Italia? Sau vor merge pe ruta Bulgaria-Serbia sau vor merge prin România-Slovacia? Toate aceste rute sunt luate în calcul şi nimeni nu ştie cu exactitate care va fi decizia finală. Aşa că Eastring depinde cu totul de aceste decizii, care încă nu au fost luate.

AGERPRES: Cât de importante sunt gazele ruseşti pentru Europa?

Klaus-Dieter Borchardt: În prezent, 30-40% din gaze vin din Rusia. Cred că această cifră demonstrează importanţa gazelor ruseşti şi, dacă cineva crede că această pondere poate fi scăzută dramatic într-o perioadă scurtă de timp, atunci greşeşte. Gazele ruseşti vor fi prezente atâta vreme când gazele naturale vor rămâne o componentă foarte importantă a mixului nostru energetic, care ar putea să se schimbe în timp. Dar, pentru moment, este şi rămâne o foarte importantă sursă.

Iar noi, cei de la Comisia Europeană, nu am spus niciodată ceva negativ despre gazul rusesc în sine. Ceea ce nu ne place şi unde avem probleme este modul în care acest gaz este transportat spre Europa. Pentru că ruşii fie sabotează tranzitul prin Ucraina, fie gazul merge doar spre piaţa de vest şi ocoleşte sud-estul Europei. De aceea vrem să construim acest tip de infrastructură de care vorbeam mai devreme.

Există o lipsă a discuţiilor cu partea rusă, cu Gazprom, pe tema dezvoltării infrastructurii globale. Ei îşi dezvoltă proiecte mari de infrastructură doar exclusiv, în funcţie de perspectiva lor de business, fără să ia în calcul ce am vrea noi să vedem: diversificarea rutelor, diversificarea în general şi, totodată, dezvoltarea şi în zona sud-est europeană, nu doar în regiunile unde există deja diversificare. Aici avem nevoie de investiţii, avem nevoie să creăm joburi şi am putea face acest lucru dacă vom construi infrastructură şi aici, în această regiune.

AGERPRES: Credeţi că Gazprom îşi va respecta angajamentele asumate în faţa Comisiei Europene legate de preţuri?

Klaus-Dieter Borchardt: Vă referiţi la cazul antitrust finalizat de colegii mei de la DG Competition din cadrul Comisiei Europene. Acest caz a fost declanşat deoarece Gazprom a avut şi încă are o poziţie dominantă pe pieţele de aici, poziţie dominantă de care a abuzat prin încasarea celor mai mari preţuri din Europa. Acum Gazprom şi-a luat angajamentul că, pe viitor, se vor conforma cu aceste reguli şi că se vor abţine de la aplicarea unor preţuri discriminatorii. Vă pot asigura că oficialii Comisiei Europene vor monitoriza cu foarte multă atenţie dezvoltările din piaţă.

Dar problema nu vine doar din partea Gazprom. Şi aici, aceste pieţe trebuie să fie deschise. Inclusiv în România există interdicţii de a exporta gaze, ceea ce nu este corect, nu este în ordine şi am discutat acest lucru cu prietenii şi partenerii noştri români. Încă trebuie să faceţi ceva să implementaţi regulile legate de infrastructura de gaze şi inclusiv aici vă acordăm asistenţă tehnică. Suntem în lucru şi există voinţă din partea României pentru a face asta şi suntem foarte fericiţi că lucrurile merg spre bine.

AGERPRES: Aceasta ar putea duce la scăderea preţului pentru consumatori?

Klaus-Dieter Borchardt: Fireşte! Uitaţi, noi credem că, dacă vă diversificaţi sursele şi rutele de aprovizionare, nu doar conductele, ci şi gaz natural lichefiat (LNG), dar şi resurse care vin din zona caspică, toate acestea vor creşte concurenţa, iar concurenţa este cea mai bună metodă pentru a păstra preţurile la un nivel normal şi chiar pentru a le coborî.

Atâta vreme cât aveţi monopol sau oligopol în piaţă, ei vor determina preţul în funcţie de ce cred ei şi de ce au nevoie, iar profiturile vor fi ale lor şi nu vor merge niciodată către consumatori. Iată de ce competiţia şi deschiderea pieţei sunt atât de importante, să aducă mai mulţi jucători în piaţă.

 


There are no comments

Add yours