În ultimele zile caracterizate de temeraturi caniculare, vârful de consum de energie electrică de seară depășește cu mult capacitatea de producție a țării și nici pe importuri foarte mari nu ne putem baza. Au intrat în producție capacități suplimenare de 400 MW de oriunde se putea porni câte ceva.
„Aşa cum vă spuneam, ca urmare a eforturilor pe care le-am depus cu toţii în ultimele zile, am reuşit să creştem producţia cu aproximativ 400 de megawaţi. Mă refer la un grup de la Işalniţa – cu aproape 250 de megawaţi, la Paroşeni – aproape 100 de megawaţi, la CET Bucureşti Sud – cu 50 de megawaţi. Căutăm în continuare soluţii prin care să creştem, mai ales pe perioadele ridicate, în vârful de consum de seară când înregistrăm un deficit şi preţuri ca atare pe pieţe, după cum aţi văzut, să putem să creştem producţia hidro. Deşi este un an foarte secetos, cel mai secetos din ultimul deceniu, avem un grad de umplere satisfăcător, de peste 80%, în lacurile de acumulare.
Trebuie să ştiţi că în jur de 70% din producţia hidro este pe curs de apă şi debitele sunt reduse, iar debitul Dunării este în scădere. Se prefigurează o lună august deosebit de călduroasă. În general, istoric vorbind, în septembrie, de asemenea, avem o lună secetoasă şi ca urmare a acestor factori trebuie să fim prudenţi în a utiliza capacitatea din lacurile de acumulare”.
Declarația a fost făcută azi de ministrul Energiei, Sebastian Burduja după o ședință cu decidenții din sistemul energetic, care a avut loc la sediul Dispeceratului Energetic Național.
Despre pornirea centralei Ișalnița, care ar fi trebuit să rămână închisă potrivit calendarului de retructurarare al CE Oltenia, am scris deja, iar grupul de CET Sud a fost practic repornit mult mai devreme – termenul inițial de pornire era 31 iulie, era întrucât în această perioadă de vară, când nu este nevoie de agent termic pentri încălzire, este sezonul de revizii.
Pe de altă parte, suplimentar față de anunțurile făcute de ministru, datele Transelectrica arată că au fost anulate și câteva opriri programate la Hidroelectrica – respectiv un grup de la Porțile de Fier și două de la Lotru. De asemenea, un grup de la Termocentrala Turceni care trebuia oprit între orele 8 și 16 nu a mai fost oprit.
“Ce au mai făcut colegii de la Transelectrica și nu numai este să amâne anumite intervenții asupra rețelei, lucrări pentru a avea o disponibilitate maximă a rețelei de la noi din țară”, a mai spus ministrul.
Capacitate de import limitată
În contextul prețurilor mari mai ales din orele de vârful de seară (azi avem un preț record în PZU, de peste 700 de euro/MWh), Burdiuja s-a referit la capacitatea limitată de import din vest în această perioadă.
“Este important să avem și interconexiuni cu țările vecine. Dacă n-am fi avut aceste interconexiuni, cu siguranță prețurile ar fi fost și mai mari. Deși în spațiul public s-a spus că importurile duc la creșterea prețurilor, este un neadevăr. Faptul că avem acces la energie de import a pus presiune în scădere pe preț. Deci acesta a fost un lucru bun.
Sigur că sunt și factori care nu sunt în controlul nostru. De exemplu, există lucrări ample de intervenție pe partea ungară, de la Paks până la stația de pe graniță și acelea nu au putut fi amânate. Se înlocuiesc stâlpii, iar asta înseamnă că avem o capacitate de transport mai mică din Ungaria. Dacă vă uitați la harta cu prețuri, veți vedea că pe acest flanc estic, să-i spunem, avem prețuri mai mari și în Ungaria, sunt prețuri mari, chiar mai mari decât în România, dar și la noi, și în Bulgaria și în Polonia, oarecum. Deci în toată regiunea”, a spus Burduja.
Statul a închis, dar n-a pus în loc
Burduja a arătat care este cauza situației de acum – lipsa investițiilor în generarea de energie în bandă, care să poată să acopere consumul în absența aportului regenerabilelor.
“Am mai spus un lucru și îl reiau, faptul că suntem în această situație în care mai căutăm 50 de megawați aici, 200 de megawați dincolo este consecința unor decenii în care statul nu a investit în sectorul energetic. Au fost în 34 de ani, efoarte ușor să facem un calcul.
Sunt cele două unități de la Cernavodă pornite, bineînțeles, înainte de Revoluție. Avem ceva megawați în hidrocentrale, puțini, și o investiție privată la Brazi, mai semnificativă, plus ce s-a făcut pe regenerabile. Dar din 22.000 de megawați cu care am pornit în etapa post-decembristă, am rămas cu jumătate practic de producție în bandă. Deci statul și-a înjumătățit capacitatea de producție”, a spus Burduja.
“Când am venit la minister și am spus trebuie să facem proiectul Tarnițală-Puștești. Nu puțin au fost cei care mi-au spus nu se poate. Uitați de asta vedem astăzi ce important ar fi fost proiectul. Și am spus și săptămâna trecută că trebuie declarat de importanță strategică națională, să îl putem deroga de la orice prevederi, așa atât cât ni se permite în constrângerile actuale și să putem avea această capacitate de echilibrare a sistemului”, a mai spus Burduja.
Seara trecută în jurul orei 21.30, la o consum de nici 7.500 MW, producția națională de energie electrică era de nici 6.000 MW. România importa atunci energie la o putere instantanee de 1.500 MW.
Și totuși există capacități de stocare deținute de prosumatori cărora statul încă nu vrea să le permită să injecteze în rețea. Suntem mulți prosumatori cu stocare și am putea, evident contra cost și la un preț corect, să injectăm în rețea în orele de vârf dar acest lucru nu este permis de lege astăzi.
Dacă luăm în calcul o putere să spunem de 10kW și câteva mii de prosumatori, ar fi un aport important pentru SEN dar tovarășu Burduja nu vrea să deschidă o ușă pe care nu o va mai putea închide.
Schimbați legea și de mâine vă promitem că vă ajutăm; mențineți legea așa cum este și în perioada următoare singurii care nu vor stinge lumina vor fi prosumatorii.