mn

România poate solicita bani UE pentru înlocuirea cărbunelui, Germania şi Polonia au cerut câte 40 de miliarde de euro – Boza, CE Oltenia

România trebuie să facă o evaluare a costurilor cu înlocuirea cărbunelui pentru producerea energiei şi pentru reconversia industrială şi profesională în Gorj şi Valea Jiului şi să solicite la Bruxelles fonduri europene pentru a realiza această tranziţie, în contextul în care Germania şi Polonia au cerut câte 40 de miliarde de euro în acest sens, a declarat pentru AGERPRES, Sorin Boza, directorul general al Complexului Energetic Oltenia.

El a fost întrebat cum vede ideea enunţată de secretarul de stat din Ministerul Energiei, Doru Vişan, potrivit căruia Hidroelectrica ar trebui să fuzioneze cu Complexul Energetic Oltenia pentru crearea unui mix energetic.

„De ce România este singurul producător de energie monocolor? De ce celelalte ţări din Uniunea Europeană şi-au putut crea acest mix? Adică în România suntem competitori în piaţă, ceea ce nu este corect. Dacă era o idee care nu era o idee bună, nu cred că 27 de ţări din Uniunea Europeană adoptau această decizie”, a răspuns Boza.

El a amintit că, în trecut, în România a existat acest mix de energie, sub cupola RENEL.

„Din păcate, nişte decizii politice luate acum 15-17-20 de ani au dus la scindarea acestui RENEL în producători monocolori, care astăzi se bat pe o piaţă de energie, în loc să creăm un mix energetic, care să vină în piaţă cu un coş mixat şi poate cu un preţ care poate să ajute poporul român, industria românească şi oamenii care plătesc energie. Eu nu-mi permit să vin în completarea domnului secretar de stat Vişan, însă trebuie să ţinem cont de două lucruri. Unu: domnul secretar de stat Vişan este unul dintre oamenii cei mai valoroşi pe care îi avem astăzi în energie şi care a trăit şi clipele respective, ale RENEL-ului şi ale mixului energetic, şi doi: expertiza dânsului în energie, de peste 35 de ani, l-a determinat să gândească această soluţie”, a susţinut şeful CE Oltenia.

Potrivit lui Boza, realizarea acestui mix energetic este parte a unui memorandum aprobat de Guvernul României anul trecut.

„Nu este un lucru care se poate realiza mâine dimineaţă, ci este un lucru de care trebuie să ţinem cont, pentru că este una dintre soluţiile de salvare a sistemului energetic naţional. Din păcate, vedem nişte reacţii pro cărbune, împotriva cărbunelui, pro hidro, împotriva hidro. Sunt astăzi la cel mai mare summit de energie organizat de Ministerul Energiei din Polonia, la Varşovia, şi vreau să vă spun că aceasta este tendinţa Europei, de a crea, în toate ţările, de a veni cu soluţii de a mixa producătorii, soluţiile de producere a energiei, pentru că doar aşa poţi să fii competitiv”, a mai spus Boza.

El a susţinut că, în prezent, România nu-şi permite să renunţe la CE Oltenia, din punctul de vedere al securităţii energetice.

„CE Oltenia duce în spate doar această greutate mare venită de pe urma certificatelor de CO2. Nu este vinovat nimeni de această situaţie, când noi suntem singura companie care plătim acest nivel de CO2. Este, din păcate, una dintre taxele pe care producătorii de energie pe cărbune sunt obligaţi să le plătească în urma Tratatului de la Paris. Şi cei din metalurgie şi industria cimentului trebuie să plătească aceste certificate. S-a ştiut de atunci că această decizie nu poate duce, cu timpul, decât către o închidere a producţiei de energie pe cărbune”, a arătat el.

Boza a susţinut că ţările unde se extrage cărbune trebuie să găsească o perioadă de timp în care se poate renunţa de tot la această resursă, oferind drept exemplu Germania, care şi-a fixat ca ţintă anul 2038, şi Polonia, care şi-a propus anul 2040.

„Aşa şi România va trebui să identifice o perioadă de timp în care va renunţa la cărbune, însă în acelaşi timp trebuie să ne gândim la soluţii să înlocuim cărbunele, cum venim să facem o reconversie industrială în zonă, pentru că judeţul Gorj este o zonă monocoloră, o reconversie profesională pentru cei 13.000 de angajaţi şi pentru cei 30.000 de subcontractanţi. Pentru că avem suficient timp să facem acest lucru până în anul 2030 sau 2035 sau cât va declara România că-şi asumă acest lucru, să venim cu ceva pentru zona respectivă, exact cum procedează celelalte ţări din Europa”, a completat el.

Boza a adăugat că acesta este mesajul pe care îl va transmite la summitul la care participă, în cadrul căruia, miercuri, se va semna o declaraţie comună a tuturor ţărilor care produc energie din cărbune şi care va fi susţinută în faţa Comisiei Europene.

El a mai spus că Germania şi Polonia au cerut fonduri europene de câte 40 de miliarde de euro fiecare pentru înlocuirea cărbunelui şi pentru reconversie industrială.

„Şi România ar trebui să facă o evaluare şi să spună îmi trebuie… nu ştiu, hai să zicem 20 de miliarde de euro – că nu suntem la nivelul lor – să investim în zonele monocolore din Gorj şi Valea Jiului, astfel încât în 15-20 de ani acolo să nu mai existe exploatări de cărbune”, a subliniat şeful CE Oltenia.

Bulgaria şi Spania se pregătesc să facă acelaşi lucru. Este o poziţie foarte corectă şi foarte bună, pe care ar trebui să o aibă şi România, şi toate ţările care au producţie de energie pe cărbune, a continuat Boza.

„Europa trebuie să înţeleagă că atunci când cerem ceva, trebuie să şi oferim. Este atât de dur acest program de decarbonizare, în condiţiile în care doar 8% din emisiile de CO2 sunt din Europa. De ce China, India, Pakistan, SUA, Rusia, Australia nu fac nimic, ţări mari care nu şi-au impus să închidă niciun producător. Credeţi că vom avea un aer mai curat în Europa dacă noi vom închide cărbunele, iar celelalte ţări şi-l vor menţine? Nu cred”, a mai arătat oficialul CE Oltenia.

Ideea fuziunii Hidroelectrica şi CE Oltenia a mai fost enunţată tot de secretarul de stat Doru Vişan, în februarie 2019, într-o conferinţă.

„Structura actuală a producţiei de energie, monocombustibil, este cea mai păguboasă. Dacă nu atacăm frontal, vom avea la nesfârşit aceleaşi probleme. (…) Statul este acţionar şi la Hidroelectrica, şi la cărbune. Cea mai bună combinaţie este cărbunele cu Hidroelectrica, într-o companie nouă”, a spus Vişan, pe 19 februarie.

În replică, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, prezent la acelaşi eveniment, a precizat că măsura reprezintă ajutor de stat şi nu va rezolva problema preţului mare al electricităţii.

„Simplul fapt că eu amestec tehnologiile nu văd de ce ar modifica preţul pieţei. Este un wishful thinking că, dacă le punem la un loc, n-o să mai fie preţul mare. Dacă cea mai scumpă tehnologie de care nu mă pot lipsi va fi cărbunele, cum este în momentul de faţă, tot cărbunele o să-mi dea preţul de închidere în piaţă, indiferent cum mă joc eu cu companiile. Exceptând cazul în care vreau de fapt să fac subvenţionări încrucişate. Şi aici am avut rezerve întotdeauna faţă de proiectul de a combina diferite tehnologii”, a precizat şeful Concurenţei.

Chiriţoiu a explicat că măsura pe care o are în vedere Ministerul Energiei este considerată ajutor de stat chiar şi în cazul în care centralele hidro şi cele pe cărbune vor fi unite sub cupola unei singure companii.

„Categoric, nu spune nimeni că o companie trebuie să fie monotehnologică, dacă este eficient pentru ele nu au decât să se dezvolte pas cu pas şi acest lucru se întâmplă. Natural se duc în această direcţie, dacă are sens economic. Dacă numai vrem să facem un mişmaş, să punem gunoiul sub preş, asta nu cred că este legal, pentru că tot ajutor de stat este. Pentru mine, faptul că muţi bani de la compania profitabilă la compania neprofitabilă este ajutor de stat. Iar dacă muţi de la centrul de profit, în cadrul companiei integrate, în centrul de pierdere, eu o văd tot ca ajutor de stat. Acest lucru nu va ajuta o iotă la rezolvarea problemelor de legislaţie europeană”, a precizat reprezentantul Consiliului Concurenţei.

În opinia sa, soluţia este eficientizarea companiilor. „Să reduci costurile de care nu ai nevoie sau să renunţi la tehnologiile care nu sunt necesare. Până la urmă acesta este interesul nostru ca ţară. Piaţa trebuie să-ţi spună că, dacă nu eşti eficient, mori, asta e”, a arătat Chiriţoiu.

CE Oltenia a plătit anul trecut certificate de emisii în valoare de 1,45 miliarde de lei, iar pentru acest an, va plăti 1,6 miliarde de lei.

2 Comments

  1. Cu cateva luni in urma atat dl director ,cat si consilierul personal al ministrului demisionar sustineau ca pana in 2030 vor inlocui carbunele cu regenerabile si grupuri pe gaze naturale.Cu cateva zile in urma presedintele ANRE vedea acelasi viitor luminos al regenerabilelor.Ma bucur totusi ca oamenii din sectorul energetic au inceput sa vada adevarata cauza din sectorul de productie.Solutiile de rezolvare sunt in cele 12 variante realizate de ISPE cu cca 20 de ani in urma.Domnul presedinte Chiritoiu ar trebui sa ne spuna exact care sunt articolele care se incalca din legislatia concurentei ,daca se reorganizeza sectorul de productie (similar celor din toate tarile europene si din lume),realizand o piata reala si concurentiala.De la ANRE nu am asteptari sa se pronunte.

  2. Interviul este interesant, insa ceea ce transcende din cuvintele d-lui director este frustrarea. E de inteles ca este ingrijorat de costurile de producere si de soarta CEO, insa nu simt, dincolo de cuvintele d-lui ca ar fi si pregatit sa faca ceva. E frustrat ca Polonia primeste bani de la UE pentru tranzitie justa si isi doreste ca si Romania sa primeasca, dar, oare i-a cerut colegului de la Ministerul Energiei (fost dierctor CEO, dealtfel) sa pregateasca o analiza riguroasa referitoare la costurile acestei tranzitii in Valea Jiului sau, si mai bine, in Romania? … „sa zicem, 20 de mld … „, la coltul mesei …. oameni, faceti calcule, priviti catre viitor! Costurile cu CO2ul nu sunt de ieri, pentru CEO, ci din 2007, numai ca atunci cand certificatele veneau gratis, nimeni nu si-a pus problema sa faca investitii utile, in reducerea emisiilor de CO2, desi se stia ca certificatele nu vor mai fi primite gratis, la un moment dat. … sa fie o problema de competenta manageriala, o problema de comisioane, nici nu mai conteaza … azi, Complexul e sufocat de aceste costuri: vreti sa stiti cum se organizeaza o centrala pe carbune, mergeti la Gardanne, in Franta … (nu-i bai, ca nici ei nu vor supravietui tranzitiei, dar, la ei, se face management, prin prisma profitului, nu a comisioanelor si cumetriilor). Cat despre solutiile propuse de ISPE, ele pot fi valide, cu conditia ca managementul entitatilor producatoare de energie sa fie unul profesionist si interesat de business-ul in sine mai mult decat de partide, comisioane si, cum spuneam, cumetrii … UE ne va da bani pentru transzitie justa, dar ne va cere sa justificam cifrele; daca maine ne vor spune ca sunt pregatiti sa ne dea 100 mld de euro, cu ce documente vor merge la negocieri domnii de la Ministerul Energiei si domnii de la Ministerul Muncii? Revenind la regenerabile, nici macar ISPE nu e pregatit sa faca evaluari riguroase, desi acestea ar trebui facute de catre operatorul de sistem, cel care ar trebui sa aiba viziunea in legatura cu dezvoltarea SEN (dincolo de viziunile temporare ale structurilor din diferitele ministere care au gestionat sectorul in ultimele decenii). Regenerabilele reprezinta viitoarul, la fel cum electrificarea transportului se va produce, fie ca ne place sau nu. E pregatit SEN-ul pentru dezvoltarea masiva a e-mobility? Sau o s-o tinem din black-ut in black-out? Oameni, rezistenta la schimbare e naturala, dar nu e cazul sa ne programam in acest sens, caci schimbarea se va produce fie ca ne place, fie ca nu ne place! Faptul ca am respins regenerabilele (din lipsa de competenta in acest domeniu), nu inseamna ca ele nu au venit peste noi! Acesta este viitorul, iar noi, daca eram isteti aveam cel putin o fabrica VESTAS in Romania, iar Politehnica ar fi putut „produce” ingineri calificati in domeniu, altfel … produce oameni calificati pentru carbune (tehnologie care va fi abandonata)!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *