Asociaţia Română Pentru Energie Eoliana (RWEA) a elaborat un studiu propriu pe aceeaşi metodologie ca cea utilizată în cea pentru elaborarea planului intergrat energie-mediu (PNIESC) elaborat pentru Guvern şi arată un scenariu alternativ mai bun: cu bani mai puţini şi aceeaşi factură la consumator, România poate avea o capacitate de generare de energie mai mare.
Condiţia este ca în mixtul energetic de la orizontul anului 2030, politicile guvernamentale să permită utilizarea la scară mai mare a energiei din surse regenerabile-eolian şi fotovoltavaic. În acest caz, o mare parte din investiţii au şi sursă de finanţare, prin programele europene, spune RWEA, care a prezentat pe pagina sa de facebook câteva concluzii ale cercetării
Iată postarea da pe pagina de socializare a RWEA, integral:
„Saptamâna trecută s-a încheiat a doua perioadă de consultare asupra proiectului PNIESC 2021 – 2030 în care Romania îşi propune o cota de energie regenerabilă de numai 27,9% (Scenariul Actual)
Rezultatele unui studiu independent, realizat folosind o metodologie similară cu cea a proiectului PNIESC, indică faptul că o cota de 35% energie regenerabilă în 2030 (Scenariul Potential A) poate fi realizată cu investiţii mai mici la nivelul întregului sistem (18 miliarde Euro comparativ cu 22 miliarde Euro), în conditiile unui pret la consumator aproape identic (113 Euro/MWh) şi în condiţii de siguranţă si flexibilitate a Sistemului Energetic Naţional.
Între 25 si 30% din costul tranziţiei către un sistem energetic sustenabil poate fi acoperit prin instrumentele puse la dispoziţie de Uniunea Europeana (Mecanismul 10c şi Fondul pentru Modernizare), unde Romania are alocate între 4 şi 5,5 miliarde Euro în urmatorii 10 ani (in functie de pretul ETS)”.
Citeşte şi:
Cum a mers industria eoliană în Europa în 2018. În România nu s-a montat nici măcar o turbină nouă
Asociaţia arată că, în scenariul de bază din Plan, la orizontul anului 2030 este prevătut ca România să aibă o capacitate de generare de electricitate de 23.300 GW, dintre care în eolian 4.300 MW şi în fotovoltaic 3.085, investiţiile la nivelul întregului sistem fiind de circa 22 de miliarde de lei. Din această sumă, 9 ar fi învestiţii în reţele şi 12 în centrale electrice.
RWEA spune că, pe baza studiului său, în acest scenariu potenţial, la orizontul anului 2030 am putea avea o capacitate de generare de 26.300 MW, dintre care în eolian 7.002 MW iar în fotovoltaic 4.253, iar cheltuielile cu investiţiile ar fi mai mici, circa 18-19 miliarde de euro, dintre care 12 miliarde în reţele. Deci ar fi necesară o cheltuială mai mică, pentru o capacitate de generare mai mare, asta în condiţiile în care preţul final la consumator ar rămâne la aproximativ acelaşi preţ: 113,7 euro/MWh fără accize şi TVA, faţă de 112,4 euro, în scenariul din Plan.
România avea, la finalul anului 2017, capacităţi de energie regenerabilă de circa 5.000 de MW care primeau certificate verzi, plătite apoi de consumatori, prin facturi, din care 3.105 MW eoliene, 1.360 MW fotovoltaice, 342 MW hidro şi 142 MW biomasă şi biogaz.
