România se pregăteşte să intre în această iarnă cu o mare problemă: nu ştie încă de unde va importa gaze pentru zilele geroase, cu consum foarte mare, susţine Volker Raffel, CEO al E.ON România, într-un interviu acordat AGERPRES.
România are producţie proprie de gaze şi depozite, însă la iarnă, în perioadele geroase, va fi nevoie şi de importuri. Până acum, acest deficit se importa de la Gazprom, însă pentru iarna care se apropie Guvernul şi Transgaz nu au rezolvat încă această problemă, spune Raffel.
El a arătat că E.ON a stocat în depozite suficiente gaze pentru a-şi alimenta consumatorii, dar nu poate spune dacă lucrurile stau la fel la nivelul întregii pieţe.
Soluţia ar putea veni de la UE, care se gândeşte la implementarea unei strategii unice pentru aprovizionarea cu gaze a tuturor statelor membre şi a unei voci comune care să negocieze importurile în spaţiul comunitar. În acest moment, UE negociază cu Gazprom importuri suplimentare, iar preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat că este gata să ajute, însă discuţiile sunt abia la început.
Volker Raffel a mai vorbit, în interviu, despre măsurile pe care ar trebui să le ia Guvernul pentru a ajuta consumatorii de electricitate şi gaze, dar şi ce ar trebui să facă oamenii ca să plătească facturi mai mici.
AGERPRES: Pentru început, spuneţi-ne cum aţi descrie piaţa de energie din România?
Volker Raffel: Eu am preluat de două luni mandatul de la predecesorul meu şi am avut o viziune din exterior asupra sectorului energetic românesc. Dar am mai fost în România în perioada 2004-2008, aşa că pot face o comparaţie.
Înainte să mă refer la sectorul energetic şi la cum este el astăzi, întâi vreau să mă refer la România ca ţară şi am văzut o îmbunătăţire considerabilă faţă de acea perioadă. La fel şi în ceea ce priveşte distribuţia de electricitate şi gaze. Când am venit în România în acest an, am văzut că este un aeroport nou, drumul către Bucureşti, cu Băneasa Shopping Mall, chiar din primele clipe vezi ceva nou, ceea ce este minunat.
AGERPRES: Ca o nouă ţară?
Volker Raffel: Aproape. Pe măsură ce te apropii de Bucureşti, începi să recunoşti locurile istorice, parcul şi altele, dar per total oraşul se dezvoltă puternic. Am observat şi în Iaşi, unde am lucrat în perioada 2004-2008, în zona Moldovei. Recent am fost din nou în Iaşi şi este fără comparaţie, Palatul Culturii şi altele, sunt realmente minunate.
Şi drumurile s-au schimbat. Călătoresc adesea spre Târgu-Mureş, unde compania noastră are un sediu, iar, chiar dacă nu sunt autostrăzi însă, sunt modernizate şi într-o formă mult mai bună decât atunci.
Deci întreaga ţară se dezvoltă, la fel şi în distribuţia de electricitate şi gaze, unde activează compania mea, au fost multe progrese. Frecvenţa întreruperilor la electricitate a fost redusă de şase ori, iar durata întreruperilor de nouă ori. Dacă le luăm împreună. Anul trecut am fost cei mai buni din clasă, dar per total întreaga ţară s-a îmbunătăţit semnificativ. La gaze, am redus scurgerile cu două treimi în comparaţie cu acum 15 ani. Deci sunt progrese mari în multe părţi ale ţării şi în multe sectoare economice.
AGERPRES: Ce se întâmplă acum pe piaţa de energie?
Volker Raffel: În piaţa de energie se întâmplă ceea ce se întâmplă în toată Europa. Toată Europa sau chiar toată lumea se confruntă cu un deficit de energie acum, iar acest lucru se întâmplă din mai multe motive. Este vorba de lipsa investiţiilor din trecut, de faptul că multe ţări renunţă la centralele nucleare, aşa cum face ţara mea (Germania – n.r.), sau la cele pe cărbune. Deci este o penurie din ce în ce mai mare şi trebuie să plătim din ce în ce mai mult pentru energie acum. Este o provocare pentru toţi, eu asta văd. Este la fel în toate ţările europene, în acest moment.
AGERPRES: Ce ar trebui să facă autorităţile, guvernele?
Volker Raffel: În primul rând, suntem conştienţi că serviciul pe care noi îl oferim este foarte important. Este vorba despre cerinţe de bază ale populaţiei, atât electricitatea, cât şi gazele, care sunt foarte importante pentru consumatorii noştri. Prin urmare, nu poţi subestima importanţa acestor bunuri, energie şi gaze. Iar cei mai săraci, cei mai vulnerabili clienţi ai noştri au nevoie de ajutor, acest lucru este evident.
Noi luăm, de asemenea, măsuri pe partea noastră. Pe partea de gaze, pentru că facturile sunt foarte mari iarna şi nu atât de mari în timpul verii, avem un produs acum şi cred că suntem primii din piaţă care îl oferim: clientul să plătească aceeaşi factură în fiecare lună. Înseamnă mai mult vara, dar plăteşti mai puţin iarna. Aceasta este ceea ce facem ca şi companie.
Dar trebuie să creştem preţurile, pentru că preţul energiei a crescut, aşa că nu există alternativă la asta. De aceea suntem foarte bucuroşi că Guvernul a pus deja în funcţiune două scheme-suport: prima este cea privind consumatorii vulnerabili, iar a doua, ce a făcut Guvernul chiar înainte de a fi demis, schema-suport (de compensare a facturilor – n.r.) atât pentru electricitate, cât şi gaze. Pentru cei care nu au consum mare, ci mic.
Cred că este foarte important să ajutăm consumatorii şi sunt foarte fericit că au fost luate deja aceste măsuri. Cu toate acestea, preţul electricităţii şi al gazelor în toată Europa continuă să crească şi nu exclud necesitatea de a lua mai departe şi alte măsuri de susţinere a consumatorilor. Sunt bucuros că există discuţii politice la nivel european şi vor decide cum să o facă.
De exemplu, Germania a decis reducerea TVA pentru şase luni şi aceasta ar fi o soluţie pentru a supravieţui cumva acestei ierni, să ajutăm populaţia.
AGERPRES: Şi în România?
Volker Raffel: Da, vorbesc de România, în special în această iarnă cred că impactul energiei este atât de mare, încât o reducere a taxelor poate fi ceva folositor. De asemenea, ceva ce se discută în Germania şi la nivel european, să plătească din bugetul statului certificatele verzi pentru o perioadă, în locul consumatorilor finali.
Deci sunt mai multe posibilităţi de a face ceva. Haideţi să vedem cum se va desfăşura dezbaterea politică, pentru că acestea sunt decizii politice, iar noi, ca şi companie, nu putem decide cu privire la ele. Dar trebuie să fie discuţii democratice şi, dacă preţurile vor continua să crească, cred că va fi nevoie de măsuri folositoare.
AGERPRES: Ce face compania dumneavoastră pentru a ajuta consumatorii? Investiţii în reţele sau ce altceva?
Volker Raffel: V-am adus un exemplu de factură la energie, pentru o gospodărie medie, în această primăvară. Din totalul de 100 de lei, noi primim 3 lei pentru serviciile de furnizare. Ce facem pentru asta: centrul de relaţii cu clienţii, call-center, am fost primii care am implementat chatbots disponibili 24/7 pentru asistenţă virtuală, poţi oricând suna la noi sau poţi primi asistenţă. Deci suma de 3 lei este partea de furnizare.
De asemenea, tot în portofoliul E.ON sau al altor companii de distribuţie, este serviciul de distribuţie, unde vorbim de 28 de lei, care este, de asemenea, neschimbată. Deci cei 3 lei pentru furnizare au rămas la fel ca în primăvară, tot 3 lei şi acum, iar cei 28 de lei pentru distribuţie au rămas la fel şi acum, tot 28 de lei. Aşadar, pentru business-ul pe care îl derulăm, noi nu luăm mai mulţi bani de la consumatori. Toată suma suplimentară pe care o încasăm de la clienţii noştri trebuie să o dăm mai departe către producători, traderi sau importatori. Şi, pentru că toată factura este mai mare, taxele cresc şi ele, iar acestea merg la buget.
Ce putem face este să oferim produse consumatorilor noştri pentru a-şi controla costurile, precum cel la gaze cu factura egală pe 11 luni, apoi cu o factură de regularizare după un an. În acest fel, eviţi să ai facturi foarte mari iarna şi foarte mici vara, ci plăteşti un preţ stabil tot timpul anului şi predictibil.
Ce nu putem face este ca din cei 3 lei să subvenţionăm problema de aici (producţia – n.r.), iar abordarea Guvernului a fost foarte bună, să subvenţioneze acest segment pentru o jumătate de an pentru cei care au nevoie. Nu pentru toată lumea, ci pentru cei care au nevoie cred că este o abordare foarte bună. Noi ne ocupăm de toate serviciile şi nu am crescut partea noastră şi aici cred că am arătat că suntem de încredere.
AGERPRES: În acelaşi timp, putem scădea taxele?
Volker Raffel: Da, v-am arătat aici. Taxele cresc de la 23 la 28 de lei, deci pentru că preţul a crescut şi taxele sunt mai mari, prin urmare vă puteţi permite să reduceţi taxele pentru o perioadă temporară.
AGERPRES: Consumatorii ce ar trebui să facă pentru a-şi reduce facturile?
Volker Raffel: Pentru cei care au nevoie de ajutor, nu sunt prea multe lucruri pe care trebuie să le facă. Aici este nevoie de scheme-suport. Ce oferim noi, ca şi companie, oferim produse care ajută la eficienţa energetică. Oferim produse de încălzire sau de iluminat, pentru care nu trebuie să plătească de la început, ci o perioadă mai lungă de timp. Asta oferim clienţilor noştri: prefinanţare pentru produse eficiente energetic.
AGERPRES: Credeţi că preţurile vor coborî în următorii ani sau nu?
Volker Raffel: O estimare este dificilă întotdeauna. Ce pot să văd acum pe piaţă, în special pentru gaze este că avem o criză specifică acestei ierni. Dacă vreau să cumpăr acum gaze pentru vara următoare sau pentru iarna următoare, văd de asemenea preţuri mai mari decât cele de până acum, dar nu la niveluri-record aşa cum sunt cele din această iarnă. De aceea, la nivelul întregii Europe, toată lumea vorbeşte de scheme de suport pentru şase luni.
AGERPRES: Pentru gaze?
Volker Raffel: Da, pentru gaze.
AGERPRES: Dar pentru electricitate?
Volker Raffel: Pentru electricitate, o parte a costurilor este reprezentată tot de preţul gazelor, iar un alt factor este costul emisiilor de carbon, care a crescut semnificativ, de la 5 euro în urmă cu câţiva ani, acum este 50-60 de euro. Şi a fost recunoscut inclusiv de UE că, pentru atingerea ţintelor de climă, este nevoie de scheme de ajutor social. Deci este nevoie de politici sociale şi economice. Ca stat, dacă obţine un venit în urma certificatelor de CO2, aceşti bani ar trebui investiţi în protecţie socială.
AGERPRES: Aveţi suficient gaz pentru iarnă?
Volker Raffel: Noi ne-am umplut depozitele, aşa că, în numele E.ON, pot spune că suntem pregătiţi, dar nu ştiu la nivel naţional. În pieţele mari se observă că marile companii se pregătesc, dar nu neapărat toate dintre ele. Nu pot judeca la nivel naţional, ştiu că Guvernul are un grup de lucru pe această temă, unde participăm şi noi. Dar dacă este suficient gaz la nivel naţional nu pot să vă spun. Ştiu doar că noi avem suficient pentru clienţii noştri.
AGERPRES: În cazul în care consumul este foarte mare, iarna este foarte friguroasă, aveţi alte surse de unde să cumpăraţi gaze la nevoie?
Volker Raffel: În cazul iernilor severe, cea mai mare parte din necesarul de gaze este produs în România, dar trebuie utilizate şi gazele din depozite şi, dacă iarna este severă şi nu este posibil să acoperi necesarul cu producţie şi depozite, este nevoie de importuri. Este posibil, iar în cazul perioadelor geroase se ajunge la importuri, dar nu este cazul meu. Noi avem suficient gaz în depozite chiar şi pentru perioade geroase, dar, dacă e nevoie, este nevoie de importuri în acea zi. Acest lucru nu este deocamdată rezolvat, dar cu siguranţă nu vor fi deconectări de la gaze pentru clienţii casnici. Dar, dacă e nevoie, este nevoie de importuri, ceea ce trebuie rezolvat. Trebuie să discutaţi asta cu Transgaz, pentru că ei au situaţia în ansamblu a sistemului tehnic, şi cu Guvernul.
AGERPRES: Nu există suficiente capacităţi de import?
Volker Raffel: Nu, problema nu este de ordin tehnic, ci problema este cine ar putea oferi gazele de care aveţi nevoie în plus în perioadele geroase.
AGERPRES: Cine ar putea oferi?
Volker Raffel: Aşa cum am spus, noi avem suficient gaz în depozite, aşa că cine ar putea oferi este o întrebare, în caz că va fi necesar. Şi mă bucur că UE discută posibilitatea de a tranşa această problemă la nivel european, pentru că este acelaşi lucru pentru toate ţările.
AGERPRES: Deci este mai bine ca în Uniunea Europeană să existe aceeaşi politică de aprovizionare pentru toate ţările pentru această iarnă? Este timp?
Volker Raffel: Da, sunt sigur că Uniunea Europeană va negocia pentru a se rezolva această problemă în zilele reci. Dacă este nevoie de o politică comună pentru aprovizionare? Cred că este nevoie de un cadru de reglementare comun, iar când vine vorba de importuri în UE, atunci ar putea fi înţelept să avem o singură voce, o voce europeană, şi sunt încrezător că acest lucru se va întâmpla.
AGERPRES: Credeţi că preţul mare al gazelor din piaţă a fost influenţat de Gazprom şi de politicile acestei companii de a reduce cantităţile de gaze din piaţă?
Volker Raffel: În primul rând, trebuie să spun că Rusia îşi îndeplineşte angajamentele şi livrează ce au promis. Discuţiile pe care le avem sunt doar în ceea ce priveşte volume suplimentare de gaze. Din moment ce mai multe state au decis să mute producţia de energie de pe alte surse, pe gaze, Europa are nevoie de mai mult gaz. Acum discutăm despre cum să acoperim necesarul suplimentar de gaze. Discuţiile sunt în derulare, iar Putin a anunţat că sunt gata să ajute la rezolvarea situaţiei, să ofere mai mult gaz, dar a fost doar un anunţ şi trebuie să vedem cum va fi implementat.
Ca urmare, preţul gazelor în ultimele zile a avut o uşoară scădere, dar sunt încă la un nivel foarte mare. Acesta este începutul discuţiilor şi sperăm că, la nivel de dialog, vom găsi o soluţie.
AGERPRES: Au început deja livrările de gaze prin noua conductă Nord Stream 2?
Volker Raffel: Nu încă. Nord Stream 2 a fost umplut cu gaze pentru teste tehnice şi în ultimele zile am văzut voci din partea administraţiei germane şi din partea rusă care spun că se fac teste. Deci nu ştiu când vor începe livrările prin Nord Stream 2, probabil în câteva luni. Deci aceste gaze nu sunt pentru azi-mâine, ci sperăm în această iarnă.
AGERPRES: Să mutăm discuţia pe piaţa de electricitate. Credeţi că România îşi va rezolva problemele prin renunţarea la cărbune în anii următori?
Volker Raffel: Pe termen lung, este fezabil. Multe ţări din Uniunea Europeană au decis să înlocuiască cărbunele cu regenerabile. Problema aici este că regenerabilele produc în funcţie de vreme: când bate vântul şi străluceşte soarele. Dar avem nevoie de centrale şi pentru perioadele când nu este vânt sau soare. Nu s-au făcut suficiente discuţii publice pe această temă. Este nevoie de centrale pe combustibil convenţional, nu te poţi baza doar pe regenerabile şi cred că hidrogenul va deveni un subiect. Când e vânt suficient, produci hidrogen, pe care îl poţi stoca şi îl poţi folosi atunci când nu ai vânt. Însă aceasta este o discuţie pentru dezvoltarea pe termen lung.
Pe termen scurt, aveţi nevoie să existe aceste centrale în funcţiune, aşa că puteţi închide centralele vechi atunci când vor exista unele noi, deci depinde de viteza cu care investiţi şi construiţi noi centrale.
AGERPRES: Deci nu putem închide termocentralele pe cărbune fără să avem altceva în loc?
Volker Raffel: Aţi putea să va bazaţi pe ţările vecine, dar am văzut valuri de frig care nu sunt doar locale, am văzut valuri de frig care sunt transfrontaliere şi dacă toate ţările se confruntă cu aceiaşi situaţie, şi toate ţările au nevoie de electricitate în acelaşi timp, atunci este dificil să te bazezi pe ţările vecine. De aceea ar trebui să încercaţi să aveţi o soluţie în interiorul României. Noi toţi trebuie să găsim soluţii în interiorul României şi deci, în principiu, aveţi dreptate nu poţi să închizi mai mult decât construieşti.
AGERPRES: Care sunt planurile de investiţii în România?
Volker Raffel: Aşa cum v-am mai arătat care sunt domeniile noastre. Investim în afacerile noastre care sunt furnizarea de electricitate şi distribuţia de electricitate. Şi în aceste domenii am decis să creştem cu adevărat volumele de bani pe care îi investim.
Daţi-mi voie să descriu tehnic cum arată reţelele din România. Au fost construite în anii ’50, ’60, ’70 şi începutul anilor ’80 şi calitatea acestor reţele a fost una decentă, noi putem lucra cu ea. Şi apoi între 1985 şi 2005, adică aproximativ 20 de ani, nu au fost făcute investiţii sau din păcate cu materiale de proastă calitate. Deci avem aceste materiale de calitate slabă din acei 20 de ani, iar ceea ce a fost investit înainte acum devine foarte vechi. Deci asta este provocarea noastră.
Noi investim puternic de 15 ani, de la privatizare, am majorat investiţiile în reţele. Am investit 1,8 miliarde de euro în reţelele de electricitate şi gaze, iar acum am decis să ne majorăm şi mai mult investiţiile atât în electricitate cât şi în gaze naturale. Deci am investit sume de ordinul a 100 de milioane de euro în fiecare an din ultimii ani, anul acesta vor investi aproape 150 de milioane de euro, anul viitor 190 de milioane de euro, iar în anii care vor veni vom majora şi mai mult. Şi aceasta reprezintă doar partea noastră de investiţii.
La acestea se adaugă bani de la Uniunea Europeană, vrem să utilizăm fonduri europene. Programele există, am implementat deja proiecte europene, implementăm în momentul de faţă proiecte europene şi avem planuri pentru mult mai multe proiecte. Un proiect important la care sperăm este proiectul CARMEN şi sperăm că fondurile vor fi acordate într-o lună sau două. Pentru că atunci sume substanţiale de bani vor veni şi se vor adăuga celor pe care le-am menţionat deja. Tranziţia energetică este o şansă care apare odată în viaţă şi avem o creştere istorică a investiţiilor.
AGERPRES: Despre ce sume vorbim în cazul proiectului CARMEN?
Volker Raffel: Pentru acest proiect de care v-am vorbit este vorba de aproximativ 100 de milioane de euro, 50 de milioane de euro vor veni de la noi. Deci trebuie să fie pregătit, iar în 2024 şi în viitor 50 de milioane de euro vor veni de la noi şi aproximativ 50 de milioane de la UE.
AGERPRES: În total, care sunt sumele de bani pe care a-ţi dori să le obţineţi de la Uniunea Europeană?
Volker Raffel: Sumele care sunt alocate României sunt acolo, sunt cunoscute publicului. Sunt mai multe programe, nu este vorba doar de PNRR ci este vorba şi de toate celelalte programe. Utilizăm toate fondurile pe care putem să le accesăm, fie că este vorba de educaţie, de investiţii. Utilizăm toate aceste fonduri şi credem că vom fi cea mai importantă companie pentru Green Deal din România, accesând cele mai multe fonduri, şi am dovedit că putem administra.
Să iei bani europeni nu este uşor. Trebuie să fii capabil să administrezi într-un mod în care trebuie mai întâi să obţii bani şi apoi să demonstrezi că i-ai folosit într-un mod foarte eficient. Şi noi am dovedit că putem face acest lucru şi acesta este unul din piloni dezvoltării noastre viitoare în această ţară. Să investim mai mult din fondurile noastre proprii, pe care le-am majorat la un nivel istoric dar şi să utilizezi fondurile europene.
AGERPRES: Vreţi să investiţi şi în capacităţi de producţie?
Volker Raffel: E.ON, ca şi companie, nu doar în România, dar şi în toate ţările în care suntem prezenţi, a decis să nu investească în producţia de energie propriu-zisă. Am decis să ne concentrăm pe distribuţie şi furnizare, iar în distribuţie, aşa cum v-am spus, sunt multe de făcut. De acea am decis să ne concentrăm pe aceste domenii să investim mai mult în aceste domenii şi aceasta este contribuţia noastră.
Cred că tranziţia energetică este o provocare atât de mare încât toţi vor trebui să îşi aducă contribuţia: investitorii, producătorii de energie, distribuitorii de energie. Noi ne aducem contribuţia noastră într-un mod responsabil şi de asemenea ne ajutăm clienţii care investesc. De exemplu, am ajutat clienţii să investească în energie fotovoltaică. Tocmai am anunţat proiectul nostru cu numărul 200, în care am ajutat la construirea de instalaţii fotovoltaice pentru un client şi avem planuri pentru alte 150 de proiecte în următorii ani şi chiar mai multe pe termen lung. Acesta este modul în care ne ajutăm clienţii cu investiţiile lor în producţia de electricitate.
AGERPRES: Ultimul subiect pe care aş dori să îl discut cu dumneavoastră este legat de procesul de liberalizarea a pieţei. Cum aţi descrie procesul de liberalizare din România având în vedere experienţa de pe piaţa din Germania?
Volker Raffel: În Germania procesul de liberalizare a pieţei de energie a avut loc atunci când eu am început lucrul, în urmă cu 20 de ani, deci avem o experienţă îndelungată cu liberalizarea. Noi câştigăm clienţi, am câştigat clienţi şi pe celelalte pieţe, câştigăm clienţi şi în România şi asta demonstrează că putem convinge clienţii altor companii să vină la noi. După părerea mea liberalizarea este singura modalitate prin care clienţii pot alege un furnizor, să meargă spre acea companie care are cea mai convingătoare ofertă.
Ceea ce nu poate face liberalizarea este să rezolve această problemă: dacă preţurile la energie cresc pentru că nu există suficientă energie asta nu are nimic de a face cu liberalizarea, are de a face cu investiţiile care nu au fost făcute în trecut. M-aţi întrebat care sunt soluţiile pentru la iarnă şi am discutat acest lucru, dar avem nevoie de asemenea de soluţii pe termen mediu şi lung. De aceea avem nevoie de investiţii.
În contextul României, puteţi fi fericiţi pentru că în ceea ce priveşte gazele naturale aveţi propriile resurse în interiorul ţării, ceea ce nu este cazul Germaniei sau multor altor ţări. Deci Marea Neagră este o oportunitate şi cred că situaţia de astăzi arată că trebuie explorată Marea Neagră, trebuie să deschidem această sursă pentru România pentru că întotdeauna este bine să nu fii prea dependent de alţii.
Deci în ceea ce priveşte gazele naturale aceasta cred că este soluţia: să ai Marea Neagră şi de asemenea să dezvolţi biogazul din deşeuri şi alte surse şi să începi să dezvolţi hidrogenul, care este doar o soluţie pe termen lung, aceasta este clar, dar aceste trei elemente în mod clar vor ajuta România dacă vor fi repuse pe agenda politică.
În ceea ce priveşte electricitatea, va fi nevoie de asemenea de investiţii şi asta depinde de cadrul legislativ. Există suficienţi investitori, suntem dispuşi să investim în ţara dumneavoastră şi la preţurile de astăzi investiţiile vor fi atrase, iar cadrul politic va fi, sperăm, stabil din nou atunci şi cadrul legislativ va exista pentru ca investiţiile să poată fi făcute.
AGERPRES: ANRE a efectuat unele controale la furnizorii de energie şi gaze naturale şi au fost impuse amenzi unor companii, inclusiv E.ON. Cum aţi gestionat această situaţie şi dacă ne puteţi spune dacă în opinia dumneavoastră există companii care blochează clienţii să migreze spre alt furnizor?
Volker Raffel: În ceea ce priveşte blocarea, nu cred că este cazul. Dacă un client vrea să schimbe furnizorul, el poate face acest lucru. Avem unele întârzieri pentru că foarte mulţi clienţi au dorit să vină la noi astfel încât durează ceva timp pentru a procesa toate cererile dar pot schimba furnizorul. Iar intervalul de timp pentru aceste proceduri trebuie scurtat şi acest lucru se va realiza. Deci schimbarea furnizorului nu este o problemă.
În ceea ce priveşte amenzile acordate de ANRE, răspunsul este da, primim uneori amenzi şi de obicei credem că nu sunt justificate şi atunci intrăm într-o discuţie, o procedură de contestare, iar dacă sunt justificate desigur că le plătim. De exemplu, uneori suntem amendaţi pentru că durează prea mult timp conectarea unui nou client, ceea ce este adevărat, atunci trebuie să plătim amenda. Motivul pentru această întârziere are de a face cu faptul că strategia de gazificare a României s-a schimbat anul trecut şi acum gazificarea, prin lege, are loc mult mai rapid decât în trecut şi noi operaţional avem nevoie de ceva timp pentru a ne pregăti. Lucrăm din greu la accelerare procesului de conectare, dar nu suntem în conformitate cu noile cerinţe şi desigur trebuie să plătim amenzi.
AGERPRES: Ştiu că aţi notificat clienţii că veţi creşte preţul, ca urmare a condiţiilor din piaţă, chiar dacă ei au contracte cu preţ fix timp de un an. Credeţi că este corect pentru consumatori?
Volker Raffel: Am văzut că unii competitori au oferit preţ garantat şi l-au crescut şi pe acesta. Noi nu am făcut acest lucru. Dacă am oferit un preţ garantat, nu l-am crescut. Situaţia la care vă referiţi este pentru acei clienţi care au un preţ bazat pe o formulă, dar în aceste tipuri de contracte nu a fost preţ fix pentru 12 luni.
Aşa cum v-am arătat, cu aceşti 3 lei (marja de furnizare – n.r.), nu pot prefinanţa partea de producţie. Deci trebuie să cresc preţul, iar Guvernul să vină cu scheme-suport, cu legea pentru consumatorii vulnerabili. E ca la supermarket: când creşte preţul roşiilor, nimeni nu dă vina pe supermarket. Noi suntem ca un fel de supermarket, luăm banii pentru serviciile noastre, pentru magazine, pentru angajaţi, dar nu putem subvenţiona preţul roşiilor.
AGERPRES: Deci toată lumea vă învinuieşte pe dumneavoastră pentru că există numele dumneavoastră pe factură?
Volker Raffel: Exact, asta am încercat să explic, că în business-ul nostru nu am scumpit nimic, dar acum trebuie să colectăm banii pentru toată scumpirea şi trebuie să ne punem numele pe factură şi cred că, dacă cineva este de vină, nu suntem noi aceia.
