În sistemul românesc intră azi cantități mari de gaze naturale din Bulgaria, și, chiar dacă volume mari merg apoi spre Republica Moldova și Transnistria, tot rămâne o cantitate semnificativă consumată pe plan intern.
În România intră astăzi, prin punctul de interconectare cu Bulgaria Kardam-Negru Vodă, un volum de 11,9 milioane de metri cubi de gaze naturale. Din datele noastre, este cel mai mare volum zilnic care intră în rețeaua noastră pe aici, prin gazoductul transbalcanic, de când a început actualul sezon rece.
Din cele aproape 12 milioane de metri cubi de gaze, 6,1 milioane ies din România spre Moldova, la Ungheni, iar 1 milion de metri cubi ies spre Ucraina, prin punctul Isaccea-Orlovka, pentru a fi consumate în Transnistria, odată ce s-ajuns la un acord în urma căruia se cumpără gaze de pe piața europeană pentru a fi livrate pe malul stâng al Nistrului. Republica Moldova a și primit un ajutot financiar de la UE, în valoare de 30 de milioane de euro, pentru a finanța achiziția de gaze și energie electrică. De altfel, traderul de stat al Chișinăului, Energocom, care se ocupă de achziții a informat că de la 1 februatrie “gazele destinate regiunii transnistrene au fost achiziționate de la bursele din România și Bulgaria, transportate pe coridorul transbalcanic și pe gazoductul Iași-Ungheni”. Potrivit ultimelor date comunicate, în data de 3 februarie au fost livrate așa 2,57 milioane de metri cubi de gaze.
Interesant este că nu există exporturi spre Ungaria, în condițiile în care gazoductul Turk Stream, singura rută prin care care gazele rusești mai merg pe conductă spre Europa asigura, prin Bulgaria și România, și o parte din necesarul din Ungaria dar cel mai probabil gazul rusesc ajunge acolo prin Bulgaria și Serbia. Oricum, livrările de gaze rusești prin conducta TurkStream către Europa au crescut cu 26,7% în ianuarie 2025 față de ianuarie 2024, ceea ce reprezintă un maxim istoric, pe fondul opririi tranzitului gazelor rusești spre Europa.
Exportul de gaze naturale prin punctul Strandja 2-Malkoclar, care se află la granița bulgaro-turcă și pe unde intră gazele din Rusia, s-a ridicat, în perioada 1-31 ianuarie, la 1,56 miliarde de metri cubi, sau o medie de 50,3 milioane de metri cubi pe zi, . Aceasta este cu 26,7% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut – 1,23 miliarde de metri cubi, sau o medie de 39,7 milioane de metri cubi pe zi. Maximul anterior a fost atins cu o lună mai devreme. La acel moment, exporturile de gaze rusești prin Turk Stream către Europa se ridicau la aproape 1,53 miliarde de metri cubi, sau o medie de 49,35 milioane de metri cubi pe zi.
Revenind la România, totuși, se constată că, din cele 11,9 milioane de metri cubi de gaze importați azi, un volum de 4,8 milioane de metri cubi de gaze rămâne pentru consumul intern, ceea ce poate fi o veste bună și una proastă în același timp.
Una bună pentru că un astfel de volum semnificativ importat (care înseamnă peste 20% din poducția curentă zilnică a țării) înseamnă că aceste gaze nu se mai extrag din depozitele țării, care oricum se află la un nivel destul de scăzut, 44% potrivit ultimelor date Gas Infrastructure Europe, un nivel destul de scăzut pentru acest moment al anului, cel puțin comparativ cu ultimii ani. Oameni din piață spun că producătorilor li s-ar fi cerut zilele acesrea să majoreza producția curentă, pentru a se goli mai lent depozitele, dar aceasta este aproape de nivelul maxim.
Dar importul este și o veste proastă dacă gazele s-au importat la prețurile actuale din piață, care sunt mari, și nu pe vreun contract bilateral. Astfel, dacă gazele consumate azi din import au fost cumpărate la prețul PZU de la Bursa Română de Mărfuri, ele au costat 293 de lei/MWh, adică 58 de euro/MWh, in nivel foarte mare de preț, mai mare și decât cel de la hubul austriac.
Vedeși mai jos datele Transgaz de azi:
