România este deja importator net de electricitate în 2019. Datele oficiale după nouă luni

După importurile masive de energie electrică din august și septembrie, România este acum în poziția de importator net de energie electrică în 2019, potrivit datelor Transelectrica.

După primele nouă luni ale anului, România înregistrează un sold negativ în comerțul cu energie electrică de circa 759 GWh, pe fondul unor importuri mari în lunile august și septembrie. În fiecare dintre aceste două luni, importurile lunare au fost de peste 500 GWh (515, și, respectiv 501 GWh), ceea ce, coroborat cu situația absolut atipică a importului net din luna iulie, a condus la această situație: după primele nouă luni din an, România este importator net de energie electrică.

Este puțin probabil ca situația să se schimbe până la finalul anului, în condițiile în care precipitațiile sunt destul de puține, iar prognoza nu este prea îmbucurătoare pentru prima lună de iarnă. Atenuarea ar putea veni din faptul că nu se înregistrează temperaturi peste mediile multianuale, deci consumul este relativ redus, pe de o parte, și pe de cealaltă parte, crește generarea în centralele pe gaze, din mai multe motive: prețurile mai bune, funcționarea cogenerării urbane, obligațiile pentru piața reglementată din această perioadă a centralei de la Brazi.

Totuși, situația previzibilă este ca, la finalul anului 2019, România să fie în poziția de importator net de energie electrică, fiind totuși greu de crezut că în trei luni producătorii români ar putea produce cu 0,75 TWh în plus față de consumul național.

Este o premieră a ultimilor 6 ani-în 2012 România a importat 248 GWh de electricitate. Situația din ultimii ani s-a degradat rapid, în condițiile în care, cu doar trei ani în urmă, în 2016, România a exportat 5 TWh de energie electrică.

Cine și cât a produs în primele nouă luni

Producția totală de energie electrică a fost de 42,19 TWh. Termocentralele au fost prima sursă de generare, cu 15,2 TWh (lignit 8,56 TWh, huilă 0,56 TWh, gaze 2,44 TWh), urmate de hidrocentrale, cu 12,8 TWh, și de centrala nucleară de la Cernavodă (7,52 TWh). Regenerabilele au livrat în sistem 6,6 TWh, dintre care 4,82 din turbinele eoliene și 1,5 TWh din panourile fotovoltaice.

 

1 Comment

  1. Daca punem la socoteala problemele de mediu in centralele pe carbune, lipsa fonducrilor financiare pentru retehnologicre gr.1 SNN (sau lipsa de putere la inceperea retehnologizarii), un an hidrologic sub media anuala, presupun ca vom ajunge la un import care va conduce la un sold negativ de cca 5 TWh.Oare structurile resposabile cu siguranta tarii nu ar trebui sa se sesizeze ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *