România ar avea depozitele de gaze pline încă din prima parte a lunii octombrie dacă actualul ritm de înmagazinare, de aproximativ 100 GWh/zi se păstrează. Anul trecut, România a atins un nivel maxim de înmagazinare de 32,2 TWh de-abia pe 11 noiembrie, în acest an, foarte probabil, acest volum urmând a fi atins cu o lună mai devreme.
Și asta în condițiile în care ritmul de injectare a gazelor în depozite a scăzut, de la 135 GWh în urmă cu două luni la aproximativ 100 GWh în prezent.
Motivul: creșterea cererii venite din partea traderilor europeni, în vederea înmagazinării în Ucraina, dar și din partea Republicii Moldova.
Vineri, România avea o producție internă de 23,4 milioane mc și importa, via Bulgaria, 10,7 milioane mc. 11,7 milioane mc erau exportate (6,5 milioane în Ungaria, 3,8 milioane în Ucraina și 1,4 milioane în republica Moldova), iar 10,3 milioane mc erau înmagazinate.
Miercuri, ultima zi cu date disponibile pe site-ul asociației operatorilor de înmagazinare gaze din UE (AGSI), România figura cu 24,96 TWh înmagazinați.
Nivelul scăzut al consumului intern au transformat România într-un exportator net de gaze în această vară. Volumele exportate din producția internă sunt reduse, e adevărat, de 10-15 GWh/zi sau aproximativ 5% din producția zilnică.
Majoritatea exporturile au ca sursă importurile de gaze efectuate de traderii europeni prin România.
Aceștia folosesc România ca țară de tranzit pentru înmagazinarea gazelor în Ucraina.
Astfel, importurile, via Bulgaria, au explodat de la 1 iulie, acestea dublându-se comparativ cu nivelul din ultima parte a lunii iunie, după ce până la începutul lunii precedente ele au fost practic nule.
Fluxurile de gaze dinspre România spre Ucraina n-au existat practic până pe 13 iunie, la acea dată debutând primele exporturi fizice, de 10 GWh/zi.
Până la finalul lunii acestea au depășit 20 Gh/zi, pentru ca, de la 1 iulie, volumele să se dubleze practic, fluxurile fizice către Ucraina ajungând la peste 41 GWh/zi.
În timp ce exporturile către Ungaria, prin punctul de interconectare de la Canadpalota au rămas la nivelul maxim permis de capacitatea de transport, de 72-73 GWh/zi, și cele către Republica Moldova au explodat, de la o medie de 5 GWh la 2 zile la aproximativ 17 GWh/zi.
