România a cerut Comisiei Europene şi Reţelei europene a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică (ENTSO-E) să evalueze capacităţile de producţie disponibile, nivelul rezervelor de echilibrare, capacităţile de interconexiune transfrontalieră, precum şi capacitatea sistemelor electroenergetice ale statelor vecine de a furniza sprijin în cazul unei deteriorări suplimentare a situaţiei la nivel regional, potrivit Agerpres.
Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Buşoi, a participat, marţi, la reuniunea Grupului de Lucru Electricitate (Electricity Coordination Group) al Comisiei Europene, structura de coordonare la nivel european, unde a prezentat situaţia din România, iminenta închidere a Unităţii 2 de la Cernavodă, precum şi măsurile legislative luate de Guvern pentru a gestiona situaţia.
„Am solicitat realizarea, de către Comisia Europeană şi ENTSO-E, a unei evaluări regionale actualizate, care să vizeze, în principal, capacităţile de producţie disponibile, nivelul rezervelor de echilibrare, capacităţile de interconexiune transfrontalieră, precum şi capacitatea sistemelor electroenergetice ale statelor vecine de a furniza sprijin în cazul unei deteriorări suplimentare a situaţiei la nivel regional”, a precizat secretarul de stat, printr-un comunicat.
România a activat, vineri, mecanismul de „early warning”, în contextul evoluţiilor recente la nivel regional, iar luni seara a notificat nivelul următor, „crisis situation” (art. 14-2 din Regulamentul 941/2019), a precizat Cristian Buşoi.
„Totodată, am subliniat importanţa clarificării şi continuării discuţiilor privind disponibilitatea efectivă a mecanismelor de asistenţă de urgenţă între operatorii de transport şi de sistem (OTS) din statele vecine, inclusiv identificarea din timp a eventualelor constrângeri de natură tehnică sau de altă natură care ar putea afecta activarea şi furnizarea unui astfel de sprijin atunci când situaţia o impune”, a adăugat oficialul în comunicatul transmis după reuniunea Grupului de Lucru Electricitate.
De asemenea, Buşoi a solicitat organizarea, într-un termen scurt, a unei discuţii tehnice bilaterale cu Comisia Europeană, pentru a analiza în detaliu toate instrumentele şi mecanismele disponibile în cadrul legislativ şi instituţional al Uniunii Europene şi care ar putea fi mobilizate în cazul unei deteriorări suplimentare a situaţiei, inclusiv pentru anumite intervenţii în piaţa de electricitate.
„Am folosit această oportunitate pentru a explica faptul că închiderea, până la 31 august, a grupului Turceni 5, parte a Jalonului 119A, este extrem de problematică în situaţia actuală şi că vom face în continuare demersuri pentru a avea înţelegerea şi acordul Comisiei Europene pentru a continua funcţionarea a 4 grupuri (3+1) şi după luna august”, a subliniat secretarul de stat.
Unitatea de la Turceni este inclusă în Jalonul 119A privind reforma pieţei de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic.
Secretarul de stat din Ministerul Energiei a precizat, într-o intervenţie la Digi24, că restricţiile privind consumul de energie nu vizează consumatorii casnici şi serviciile esenţiale.
„În acest moment, hotărârile de guvern şi procedurile Dispeceratului Energetic Naţional se referă strict la marii consumatori industriali. Nu există niciun motiv să avem îngrijorări legate de consumul casnic din motivul închiderii Cernavodă doi şi a problemelor pe care le avem cu electricitatea. Avem suficientă producţie în interiorul României pentru a asigura consumul casnic şi serviciile esenţiale, adică inclusiv activitatea în spitale, în farmacii, în instituţii publice”, a afirmat Buşoi.
El a adăugat că Guvernul are în vedere şi alte scenarii posibile privind criza energetică, iar în cazul în care nu se va găsi pe piaţa regională suficientă electricitate s-ar putea recurge la limitări ale consumului în orele de vârf pentru marii consumatori.
„Evident, suntem pregătiţi şi pentru scenariile în care nu am găsi pe piaţa regională suficientă electricitate. Acela ar fi momentul în care, prin implementarea normativului aprobat în şedinţa de Guvern de săptămâna trecută, să se facă unele limitări doar în orele de vârf, doar la marii consumatori industriali. Populaţia nu va fi afectată, serviciile suport nu vor fi afectate, majoritate activităţilor economice nu vor fi afectate. Limitările vor fi făcute doar la marii consumatori industriali. Dar, în acest moment, sunt suficiente cantităţi care pot fi importate şi până la limitări putem să punem în funcţiune grupul de rezervă de la Complexul Energetic Oltenia şi avem o mică marjă de acţiune, inclusiv la nivel de Hidroelectrica cu apa din marile lacuri, legată de grupul de rezervă de la Complexul Energetic Oltenia Rovinari 4”, a subliniat secretarul de stat.
Potrivit acestuia, CEO Rovinari 4 are o rezervă importantă de cărbune.
„Complexul Energetic Oltenia Rovinari 4 are o rezervă de cărbune care stă la dispoziţie pentru situaţii excepţionale sau pentru a compensa eventuale avarii la vreunul din celelalte trei grupuri care funcţionează astăzi. Avem aproape 900 de megawaţi din cărbune, ceea ce este un lucru important şi e un motiv în plus să se înţeleagă şi la nivel european, partenerii noştri, că e nevoie ca toate cele trei grupuri, plus cel de rezervă, să funcţioneze şi după 31 august”, a explicat Buşoi.
Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a iniţiat procedurile tehnice premergătoare opririi controlate a Unităţii 2, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării şi al evoluţiei nivelului apei în zona de aspiraţie a pompelor de răcire. În condiţiile în care prognoza privind debitul Dunării se menţine nefavorabilă, oprirea controlată a Unităţii 2 este aşteptată în cursul acestei săptămâni, precizează reprezentanţii Ministerului Energiei.
Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat şi deconectată de la Sistemul Energetic Naţional în data de 28 iulie.
Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă operează Unităţile 1 şi 2, care au fiecare o capacitate de 700 MWe şi utilizează uraniu natural drept combustibil şi apa grea ca moderator şi agent de răcire. Cu cele două unităţi în operare, SNN acoperă aproximativ 20% din totalul producţiei cu unitati dispecerizabile din România.
