Riscuri potențiale pentru Hidroelectrica după numirea noii conduceri. Ce a scris unul dintre membrii Consiliului de Supraveghere al companiei

Unul dintre membrii Comitetului de Remunerare și Nominalizare al Hiroelectrica, în care sunt de fapt toți membrii Consiliului de Supraveghere, comitet de care depindea continuarea sau oprirea și apoi reluarea procesului de selecție al noilor directori al companiei, a votat pentru oprirea procesului și reluarea lui, invocând viitoarele riscuri pentru companie. Cum a fost doar unul din cinci, procesul a mers mai departe, iar Hidroelectrica are o conducere nouă. De ce ar putea apărea totuși riscuri pentru Hidroelectrica

Hidroelectrica are din 6 noiembrie o nouă conducere, cu director general în persoana lui Karoly Borbely care i-a succedat lui Bogdan Badea – cel din urmă a rămas director de investiții, după ce, în final Consiliul de Supraveghere a decis componența noului directorat rezultat după procesul de selecție. Am scris despre aceste lucruri AICI.

Procesul de selecție nu a fost deloc unul linișit, și au apărut discuții în condițiile în care unii dintre candidați ar fi fost respinși fără să existe motive temeinice pentru asta (Hidroelectrica a fost asistată de o firmă de consultanță în acest proces) și au fost solicitări de explicații.

Ministerul Energiei a trimis o echipă de control la Hidroelectrica pentru a verifica legalitatea procesului de recrutare, care a emis un raport ce a fost trimis redacției noastre, la cerere. El a fost trimis anonimizat, adică fără nume de persoane.

Din raport aflăm că la data de 14 septembrie, în cadrul procedurii de selecție a noului Directorat al Hidroelectrica au fost primite 41 de aplicații unice, 13 aplicații CEO (pntru postul de director general), 8 aplicații CFO (director financiar) 12 aplicații COO (director de opeațiuni), 25 de aplicații CIO (director de investiții ) și 34 de aplicații CAO (director administrativ)

14 candidați au fist respinși, iar opt dintre aceștia au depus contestații/plângeri/mailuri de precizări, conform documentului. Ulterior, “șapte au fost soluționate în mod favorabil în sensul că pe lista lungă au fot admiși și candidații admiși în urma soluționării contestațiilor”, după cum a reieșit din ședința Comitetului de Nominzalizare și Remunerare (CNR) de la 20 octombrie.

“După această etapă s-a trecut la etapa interviurilor, ce a vizat evaluarea competențelor manageriale ale candidaților, fiind eliminați pe parcurs doar candidații care nu au răspuns în mod corespunzător la toate întrebările, iar în final a rezultat lista scurtă”, mai arată documentul.

Procesul a mers mai departe, dar unul dintre cei cinci membri ai CNR a votat împotrivă, pe motiv de deficiențe majore în activitatea consultantului.

Astfel, consultantul ar fi “exclus fără motive întemeiate persoane recunoscute public pentru prestațiile foarte bune avute în diverse întreprineri publice sau private, a trecut pe lista scurtă persoane care nu îndeplinesc unul dintre criteriile eliminatorii de selecție, nu a aplicat principiul imparțialității și nu a analizat cauzele sau implicarea managerială a persoanelor respective care au activat sau activează în companii cu pierderi eliminându-i sau punctându-i diferențiat, fapt care a dus la un nou val de contestații de la aplicanți”

Ca atare “lista scurtă conține un număr foarte mic de candidați pentru majoritatea pozițiilor din directorat”, “evaluarea individuală și ca echipă a persoanelor nu a fost realizată complex și profesionist lăsând pe listă persoane care se află în litigiu cu Hidroelectrica de cel puțin cinci ani și care consider că nu ar face echipă cu alți membri din directorat dacă și aceștia ar câștiga selecția”, “sunt prezentați candidați care nu erau eligibili pentru lista scurtă întrucât nu au îndeplinit toate criteriile obligatorii de eligibilitate”, “între candidații pe aceeași poziție în directorat nu este făcută o cladificare obiectivă în sensul că cel de pe poziția 1 are, conform testului organizat de consultant, un scor la o evaluare de aptitudini relevant mult mai mic decât cel de pe poziția 2”, “același candidat pentru același criteriu de evaluare a fost notat fundamental diferit pentru cele trei poziții pentru care a candidat, deși era aceeași persoană, ceea ce denotă o lipsă de rigoare profesională inadmisibilă la aces nivel și care ridică semne de întrebare majore asupra relevanței punctajului acordat fiecărui candidat”.

Și concluzia, care însă nu a fost împărtățită și de ceilalți membri ai comitetului:

“Pentru o societate listată la bursă și unde principiile transparenței și competitivității sunt esențiale, consider că riscul reputațional și juridic pentru Hidroelectrica (cu siguranță procedura va fi contestată în instanță cu mari șanse de câștig de către unii candidați) este infinit mai mic prin reluarea procedurii de selecție decât prin continuarea unei proceduri eronat și subiectiv înțeleasă și aplicată și în baza căreia membrii CS nu pot alege o echipă relevantă de profesioniști”.

Cum datele sunt anonimizate, nu putem ști cine a avut această opinie, cel puțin deocamdată.

În final, potrivit documentului, Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a decis o scurtă prelungire a termenelor de susținere a interviurilor până la data de 27 octombrie, dar data de predare a Raportului Final cu recomandările pentru fiecare dintre posturile de director a rămas 30 octombrie, iar pe 6 noiembrie a fost anunțată noua conducere.

În raportul echipei de control de la Ministerul Energiei se arată că “în ceea ce privește procedura de selecțiea membrilor directoratului Hidroelectrica SA echipa de inspecție nu a identificat elemente care să condică la ideea că procedura ar fi fost viciată în vreun fel”. Echipa de la Ministerul Energiei mai arată că, în condițiile în care doar cinci candidaturi sunt în final acceptate, persoanele care se consideră îndreptățite se pot adresa instanțelor de judecatp competente în materie, “Ministerul Energiei neputîndu-se erija într-o astfel de instanță”.