UPDATED Risc de perturbare a alimentării României cu petrol și carburanți. Ce soluții se caută acum. Poziția Rompetrol

Mare parte a livrărilor de  țiței care ajungea din zona caspică în Marea Neagră a fost oprită pe litoralul rus al Mării Negre, din cauza unor avarii la un terminal petrolier, din ce spun rușii. Pe acolo ajungea cea mai mare parte a țițeiului importat de România. Pe termen scurt, nu sunt probleme, dar pe termen mediu situația s-ar putea complica. UPDATE: Ce a comunicat Rompetrol.

UPDATE 15.50: Ce a comunicat Rompetrol

Rompetrol a emis un comunicat de presă în această chestiune, pe care îl redăm integral mai jos:

În contextul incidentului recent din portul Novorossiysk, care a afectat capacitatea de încărcare a țițeiului din conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), Grupul KMG International confirmă că nu înregistrează dificultăți în aprovizionarea cu materii prime și nu există elemente care ar putea determina o reducere, în perioada următoare, a volumelor și a livrărilor de produse petroliere la nivel național, dar și în regiune.

Cu sprijinul KMG Trading, divizia de comerț cu țiței și produse petroliere, două tancuri petroliere urmează să ajungă în portul Midia, să suplimenteze rezervele actuale de țiței ale rafinăriei Petromidia. În același timp, precizăm că entitatea specializată KMG Trading are experiența și capacitatea necesară pentru identificarea și asigurarea aprovizionării cu țiței a rafinăriei Petromidia, de pe piața de profil, în orice context.

În ultimii 15 ani, rafinăria Petromidia a beneficiat de investiții majore în modernizarea și eficientizarea proceselor de producție. Complexitatea tehnologică atinsă îi oferă rafinăriei din Năvodari capabilitatea și flexibilitatea de a procesa diferite tipuri de țiței.

Rafinăria Petromidia procesează, în special, țiței origine Kazahstan (Ural, CPC), cu încărcare în terminalele onshore și offshore din portul Novorossiysk. Ponderea țițeiului de tip CPC (care se încarcă prin terminalele offshore – afectate de incidentul recent) în rețetele de obținere a produselor petroliere din Petromidia este una scăzută, comparativ cu alte tipuri de țiței utilizate în mod curent.

Conform procedurilor interne, rafinăria dispune de stocuri operaționale de țiței, la care se adaugă și stocurile de urgență, constituite conform obligațiilor legale. Stocurile permit și asigură funcționarea rafinăriei pentru o perioadă de timp, în funcție de gradul de utilizare, dar și de eventualele condiții meteorologice nefavorabile sau probleme tehnice pe fluxul de aprovizionare.

În prezent, activitățile de producție din rafinăria Petromidia Năvodari sunt sistate, pentru efectuarea reviziei tehnologice programate, termenul de finalizare a lucrărilor fiind estimat în data de 3 aprilie. În această perioadă, compania își onorează obligațiile contractuale încheiate anterior și continuă livrările de produse petroliere, din stocurile proprii sau cu sprijinul diviziei de trading a Grupului KMG International.


Știrea inițială

Situația aprovizionării cu țiței a zonei Mării Negre și, implict, a României, s-a complicat începând de acum două zile. Terminalul petrolier din portul rusesc Novorosiik, din estul Mării Negre, va funcționa o perioadă la doar o treime din capacitate, pentru că două dintre cele trei puncte de încărcare cu țiței a petrolierelor din larg au fost avariate în urma unei furtuni. Momentan, activitatea terminalului marin este oprită complet, iar oficialii spun că va fi nevoie de cel puțin două luni până când terminalul va deveni operațional la capacitate. Asta pentru că ar fi mai greu să se repare instalațiile, în contextul actualelor actualelor sancțiuni occidentale impuse Rusiei.

De ce este important pentru noi? Terminalul marin din Novorossisk este capătul vestic al unei mari conducte de petrol, prin care se transportă peste 2% din țițeiul mondial. Conducta, operată de Caspian Pipeline Consortium (CPC),cu o lungime de 1.500 km, leagă marile câmpuri petroliere din zona caspică de Marea Neagră. CPC are mai mulți acționari, cel mai important (24%) fiind statul rus prin Transneft, după care vin KazMunayGas, compania petrolieră națională a Kazahstanului, și mari companii petroliere occidentale, cum ar fi Chevron, Exxon, Eni, alături de rușii de la Lukoil.

Anul trecut s-au transportat 61 de milioane de tone de țiței prin conducta respectivă, până în partea estică a Mării Negre, de unde fiecare companie și-a dus, pe apă, petrolul unde are clienți. Cum terminalul va funcționa cel puțin două luni la o treime din capacitate, petrolul nu mai poate fi așadar transportat. Chiar au fost accidente cauzate de vreme, sau a fost o reacție politică a Rusiei, ca răspuns la sancțiunile occidentale impuse după invazia Ucrainei? Nu putem specula, dar analiștii citați de Financial Times și-au exprimat un oarecare scepticism cu privire la pagubele provocate de furtună, menționând că niciunul dintre partenerii occidentali ai consorțiului nu a reușit să efectueze propria lui inspecție.

Cel mai mult va suferi Kazahstanul. Din cele 61 de milioane de tone de țiței transportate prin CPC anul trecut, 53 de milioane a fost țiței din Kazahstan. CPC este de fapt “poarta” prin care țițeiul kazah ajunge pe piețele occidentale, care acum pare ca va fi mai mult închisă, timp de luni de zile.

Și de aici ajungem la noi. Cea mai mare cantitate de țiței kazah este adusă în CPC și apoi livrată clienților de către KazMunayGas, compania petrolieră națională a Kazahstanului, care deține Grupul Rompetrol. Majoritatea covârșitoare a țițeiului prelucrat la Petromidia , cea mai mare rafinărie din România, ajunge la noi prin sistemul de conducte CPC în portul rusesc, apoi este încărcat pe vapor, după care tranzitează Marea Neagră pentru a fi descărcat în terminalul marin din largul portului Midia, conectat direct la rafinărie. În plus, o parte din țițeiul rusesc transportat prin CPC este folosit de Lukoil pentru a-și aproviziona rafinăriile din România (Petrotel Ploiești) și Bulgaria (Burgas).

Riscurile pentru noi și potențiale soluții

Așadar, exista riscul ca mare parte din țițeiul cu care era aprovizionată Petromidia (între 5 și 6 milioane de tone pe an), din acea sursă, să nu mai ajungă la rafinărie. Momentan, rafinăria este închisă pentru revizie, și ar urma să fie repornită la 3 aprilie. Din ce am reușit să aflăm, are stocuri operaționare care îi ajung să funcționeze o lună de zile după redeschidere, cel mult. Nu știm care este situația la Lukoil (comunicarea din România este aproape inexistentă), iar în cazul celeilalte rafinării, cea operată de Petrom la Brazi, care importă și ea un milion de tone de petrol, există posibilitatea ca o parte din țiței să vină prin CPC. Ce știm este că țițeiul importat de Petrom vine tot prin Marea Neagră.

România importă cam 70% din țițeiul folosit în cele trei rafinării din țară.

O soluție pentru kazahi ar fi să folosească pentru livrare prin Marea Neagră terminalul din portul Batumi din Georgia, pe care KazMunayGas îl operează și, de aici, o parte să ajungă și la Petromidia. Terminalul are o capacitate de circa 15 milioane de tone pe an, însă, deși poate procesa și țiței, este folosit mai mult pentru produse rafinate și GPL. Nu este clar însă cum și mai ales cât țiței mai poate ajunge în Batumi din zona caspică, prin vechea conductă Baku-Batumi, una dintre cele mai vechi din lume.

Pe de altă parte, din ce știm acum, divizia de trading a KazMunayGas, care este de fapt divizia de trading a Rompetrol, cu sediul în Elveția, caută în aceste momente să facă achiziții de țiței și din alte surse, pentru a compensa o parte din țițeiul care nu mai ajunge prin CPC. Petromidia poate procesa mai multe sortimente de țiței pentru a scoate carburanți euro 5. Lucrurile nu sunt simple nici aici însă.

Achizițiile de țiței rusesc din alte surse pot fi riscante, având în vedere potențiala intenție a UE de a interzice importurile din Rusia iar companiile care cumpără pot avea riscuri reputaționale. Este notoriu scandalul în care a fost implicat Shell, care, după ce a anunțat că se retrage din Rusia, a cumpărat de la un trader un lot de țiței rusesc, la un preț mult sub al pieței, după care și-a cerut scuze public și a anunțat că va dona tot profitul.

Pe de altă parte, transportul petrolului prin Marea Neagră a devenit o afacere mult mai scumpă în sine. Asta pentru că au crescut extrem de mult costurile cu asigurarea navelor care circulă prin Marea Neagră, în contextul războiului din Ucraina. Proprietarii de nave plătesc anual o primă de asigurare pentru risc de război, precum și o primă suplimentară de atunci când intră în zone cu risc ridicat, procentual cu valoarea navei/încărcăturii. Această primă a crescut de la 0,025%, cât era înainte de invazia Rusiei, până la 5%. Asta înseamnă costuri suplimentare care pot ajunge la sute de mii de dolari pentru un singur vas care transportă marfă prin Marea Neagră, funcție de valoarea încărcăturii, traseu și destinație.

Dacă situația va deveni totuși delicată, nu trebuie uitat că România are stocuri de siguranță de petrol și produse petroliere, la care se poate apela, care sunt constituite obligatoriu de producătorii de comercianții de carburanți. Potrivit unei OUG din 2019, nivelul mimin se ridică la 1,4 milioane de tone echivalent petrol (cel mult două treimi țiței, o treime produse petroliere) iar majoritatea covârșitoare sunt constituite de Petrom, Rompetrol Rafinare și Petrotel-Lukoil.

Citește și:

Criză de motorină, vizibilă și la noi, prin prețurile de la pompă. Traderii vorbesc chiar despre raționalizare în Europa dacă se taie livrările din Rusia

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.