Prețul energiei livrate în seara zilei de 30 iunie a ajuns la 5.321 de lei/MWh pe piața de la București, deci la peste 1.000 de euro/MWh, pe fondul temperaturilor mari și a producției reduse. Este cel mai mare preț din istoria pieței.
Prețul mediu al Pieței pentru Ziua Următoare (PZU) de la București este luni de 1.537 lei/MWh, potrivit datelor Operatorului Pieței. Sau 293 de euro/MWh, mult peste nivelul zilei de azi, când a fost de 224 de euro/MWh și a fost cel mai mare din Europa.
Prețul este destul de mare în toate intervalele zilei, și crește extrem de mult în orele de seară, când nu mai există energie fotovoltaică. Astfel, în intervalul de sfert de oră 19-19.15 (ore CET) se înregistrează cel mai mare preț al zilei, de 5.321 de lei/MWh, adică 1.015 euro/MWh.
Este cel mai mare preț la sfert de oră și la nivel de oră din istoria pieței, potrivit datelor noastre.
În sfertul de oră cu cel mai mare preț, România importă energie prin mecanismul cuplării PZU din ambele piețe cu care rețeaua noastră are conexiune fizică, ca și azi. Din Bulgaria, importul este la acea oră la nivelul maxim al conexiunii oferite, circa 1.500 MW și din Ungaria alti 90 MW.
Dacă ne uităm pe macanismul cuplării PZU, vedem câ în toate orele zilei de mâine rețeaua românească importă din cea din Bulgaria și, în majoritatea intervalelor, mai puțin în afara celor de vârf de consum, trimite energie către cea din Ungaria.
România traversează o perioadă caniculară cu temperaturi foarte mari, resimțite zilele trecute și în Europa Occidentală. Valurile de căldură au efect asupra producției de energie electrică – randamentul panorilor fotovoltaice scade, centralele nucleare se pot opri (Paks din Ungaria a redus ieri puterea unui reactor) pentru că temperatura apei de răcire crește prea mult, cărbunele se poate autoaprinde, etc – dar au ca efect și creșterea consumului de energie electrică, pentru că se utilizează mult mai mult aerul condiționat.
Dincolo de acestea, mai trecem printr-o perioadă în care debitul Dunării este semnificativ sub mediile multianuale și nici nu prea bate vântul.
În afara cauzelor externe, avem principala cauză, internă, și anume lipsa capacității de generare care să susțină consumul în momentele de vârf, la care se adaugă și retragea, planificată sau accidentală, a unor grupuri.
Astfel, una dintre unitățile nucleare de la Cernavodă este oprită planificat pentru revizie, la fel și jumătate din centrala mare pe gaze a Petrom de la Brazi. În plus, CET București Vest este oprită complet, două grupuri de la CET Sund sunt oprite și ele, unul planificat și altul accidental, și este oprit și unicul grup care mai funcționa le vechea centrala Iernut. Pe partea de hidro, două grupuri de la Porțile de Fier 1 sunt oprite, la fel și un grup de la Râul Mare, și, vreme de opt ore, sunt oprite și două grupuri de la Lotru – însă nu în vârful de seară.
În plus, deși ritmul de instalare a bateriilor este foarte rapid și am ajuns la circa 1.600 MWh, iar faptul că acestea încep să se descarce în orele de seară deja se vede în sistem, totuși mai este mult până la un nivel de capacitate instalată de cel puțin două ori cât a întregului SEN, care poate fi considerat liniștitor.
