Fostul ministru al Energiei a reacţionat la declaraţiile tot mai vehemente ale oficialilor unguri care cer pe un ton din ce în ce mai apăsat ca România să extragă gazele din Marea Neagră. Nicolescu arată că există şi un alt interes al ţării vecine, dincolo de intenţia declarată a lor de nu mai depinde de gazele ruseşti.
Iată integral mesajul lui Răzvan Nicolescu, postat pe pagina sa de facebook:
“Sunt interesante aceste bluff-uri diplomatice ale unor oficiali unguri prin care încearca să pună “în cârca” României faptul că vor incheia un nou acord de achiziţie de gaz natural cu Rusia.
Este cunoscută, în mediul internaţional, intenţia vecinilor noştri de a cumpăra gaz rusesc pentru consumul propriu şi alt gaz pentru a-l revinde în Ucraina după finalizarea Nord Stream II.
În ceea ce mă priveşte, mă bucur că România are şansa de a-şi ajuta, într-o masură, vecinii (Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria, Ucraina si chiar si Serbia), chiar dacă prioritatea ar trebui să fie creşterea consumului naţional în industrie.
PS. Mă întreb, însă, dacă tot în cârca Romaniei se va pune şi construirea centralelei nucleare din Ungaria cu tehnologie rusească”
Pentru cei mai puţin familiarizaţi, Ungaria are în proiect extinderea centralei nucleare de la Paks, construită cu tehnlogie sovietică în perioada comunistă. Intenţia este de a adăuga centralei care asigură 40% din necesarul de electricitate al ţării vecine încă două reactoare, în total peste 2.000 MW, proiect care este susţinut de Rusia, care a oferit şi finanţare pentru el.
Reacţia lui Răzvan Nicolescu survine uneia făcută de premierul Ungariei, Viktor Orban, chiar în Statele Unite, unde a avut o întâlnire cu Donald Trump. Şi de această data, oficialul ungar a presat România să scoate gazele din Marea Neagră, după ce a spus acelaşi lucru şi ministrul său de Externe.
Orban a declarat că l-a rugat pe şeful statului american să ajute la demararea producţiei de gaze naturale din apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, care va fi realizată cu participarea companiei Exxon din SUA, aceasta fiind singura alternativă practică la gazul rusesc, transmite Reuters.
„Diversificarea este plauzibilă în cazul în care cooperarea dintre SUA şi România are loc rapid. I-am cerut preşedintelui să ajute ca aceasta să se materializeze”, a declarat Orban, la postul public de radio.
Iar înainte de Orban, subiectul a fost abordat de ministrul ungar de Externe, care a fost şi mai dur.
„ExxonMobil poate revoluţiona piaţa furnizării de energie în Europa. Însă ar trebui să ia o decizie finală de investiţie”, a spus Szijjarto, într-un interviu acordat Reuters în oraşul american Houston, unde a inaugurat un consulat al Ungariei. „Dacă nu vor lua o decizie până în luna septembrie, voi fi nevoit să semnez un nou contract pe termen lung cu ruşii”, a adăugat oficialul ungar.
În apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi. Potrivit firmei de consultanţă Deloitte, rezervele de gaze naturale ale României din Marea Neagră ar putea pune în discuţie poziţia dominantă a grupului rus Gazprom pe piaţa de furnizare de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est. Accesarea resurselor din Marea Neagră ar putea diversifica sursele de aprovizionare din regiune şi ar aduce Guvernului României venituri de 26 de miliarde dolari până în 2040.
La începutul acestei luni, directorul general al grupului austriac OMV, Rainer Seele, a declarat că divizia OMV Petrom este într-un „dialog intensiv” cu Guvernul României pentru a putea lua o decizie finală de investiţii cu privire la proiectul Neptun.
Potrivit lui Rainer Seele, este nevoie de o mai mare securitate cu privire la fiscalitate, de o piaţă a gazelor liberă şi de cele mai mici restricţii posibile cu privire la exporturile de gaze naturale.
„Petrom spune că, pe bazele actuale, nu poate lua încă o decizie finală de investiţie”, a spus atunci Seele.
La rândul său, purtătorul de cuvânt de la ExxonMobil, Julie King, a declarat pentru Reuters că grupul american analizează mai mulţi factori înainte de a decide dacă va investi în proiectul Neptun din România. O decizie finală necesită „condiţii fiscale competitive şi stabile, o piaţă a gazelor liberalizată în România care permite comerţul liber şi o interconectivitate suficientă cu pieţele vecine libere şi lichide pe durata contractului de concesionare”, a spus King.
