Război surd pe gaze: Engie și E.On cer o de-reglementare cu țârâita, Petrom și Romgaz susțin că piața trebuie liberalizată și consumatorii vulnerabili ajutați

Întâlnire cu scântei la Ministerul Energiei, azi: E.On și Engie, beneficiarii celebrei OUG 114, care a plafonat prețul la gaze, cer menținerea parțială a reglementărilor actuale, în timp ce Petrom și Romgaz solicită liberalizarea pieței, începând din primăvara viitoare, însoțită de ajutorarea consumatorilor vulnerabili. Reglementatorul ANRE înclină să adopte poziția primilor, iar Ministerul are nevoie de o minimă armonizare a pozițiilor actorilor din piață, pentru ca România să nu plătească amenzi.

La Ministerul Energiei a avut loc astăzi o întâlnire între actorii din piața gazelor, la care au fost prezenți și cei de la ANRE, pe marginea modului în care se va face re-liberalizarea pieței de gaze, fără de care România va fi obligată să plătească, de la sfârșitul acestei luni, amenzi, în condițiile în care Comisia Europeană a demarat procedura de infringement la adresa țării noastre.

Potrivit unor surse care au participat la discuții, pozițiile par ireconciliabile, cel puțin până acum.

Marii furnizori Engie și E.On și-au susținut din nou poziția cunoscută, încercând să profite de re-reglementarea pieței și plafonarea prețului de gaze la achiziție, legiferate prin OUG 114, care îi avantajează. Ei spun ca, de la 1 aprilie 2020, timp de încă un an, ar trebui ca jumătate din gazul intern pe care îl livrează consumatorilor casnici și producătorilor de energie termică pentru populație ar trebui să fie cumpărat de la producători (Petrom și Romgaz) la prețul actual, de 68 de lei/MWh. Au opinat ca doar restul de 50% să fie cumpărat de pe bursa, la prețul pieței. Motivația este știută: re-liberalizarea trebuie să se facă în etape, nu brusc, pentru ca facturile să nu devină de ne-suportat.

Petrom și Romgaz, cei doi producători de gaze ai țării, care au fost afectați sever de OUG 114 și de OUG 19, care o completează, au susținut că liberalizarea trebuie făcută, perntru că altfel vor fi mult mai multe efecte negative: amenzile plătite ca urmare a infringementului și amenințarea oricăror noi proiecte de creștere a producției interne de gaze, cu consecințe directe asupra independendenței energetice a țării. Ei au spus că, de la 1 aprilie 2020, toate cantitățile de gaze trebuie să fie puse pe piață și vândute la prețul pieței, în paralel cu creșterea interconectărilor României (pentru a se crește lichiditatea în piață) și introducerea unui mecansim de sprijin pentru a se plăti o parte din factura consumatorilor vulnerabili, în condițiile în care, prin lege, există și sursele pentru acești bani: impozitele suplimentare care se plătesc la producția de gaze.

Potrivit surselor noastre, poziția ANRE exprimată este mai degrabă în favoarea furnizorilor, de altfel previzibil din luările de poziție anterioare. Autoritatea ar fi de acord cu o dereglementare “în trepte” și susține principiile Engie și E.On. În trecut, oficialii ANRE au vorbit despre o perioadă de 18 luni ca termen în care piața de gaze să devină din nou liberă.

Reprezentanții producătorilor au spus că nu pot negocia situații împotriva principiilor de piață, iar  cei ai furnizorilor că nu este suficient timp pentru a se crea mecansimul de protecție a vulnerabililor.

Context

Reprezentanţii ANRE au afirmat recent, într-o întâlnire cu presa, că Executivul european a cerut autorităţilor române un calendar de dereglementare a preţului gazelor de producţie internă, pentru a renunţa la procedura de infringement împotriva României.

În urma OUG 114/2018, Comisia Europeană a demarat o procedură de infringement împotriva României pentru faptul că producătorii de gaze trebuie să aloce cu prioritate gazele către consumul casnic.În iulie, Comisia a emis un aviz motivat, iar România are termen 26 septembrie pentru a modifica legislaţia, altfel dosarul va merge la Curtea Europeană de Justiţie, iar România riscă să plătească amenzi începând cu data de 27 septembrie.

OUG 114 a bulversat piaţa de gaze, obligând cei doi mari producători, Petrom şi Romgaz, să vândă la preţ plafonat, de 68 de lei/MWh, gazele pentru consumul populaţiei şi al producătorilor de energie termică, la fel şi gazul pe care sunt obligate să îl înmagazineze. Ca atare, cantitatea de gaze pusă pe piaţă începând din luna mai a fost mai mică, iar preţurile pe piaţa liberă au crescut pentru gazul românesc, pe fondul unei creșteri substanțiale a importurilor de gaze rusești.