După eșecul răsunător al programului Casa Verde Fotovoltaice, actualul guvern a lăsat să se întrezărească în propriul program de guvernare o urmă de speranță pentru prosumatori. Coaliția formată de PNL, USR-PLUS și UDMR afirma la finalul anului trecut că, pentru noul Guvern, e foarte importantă „acordarea unui loc central (…) prosumatorilor de energie”. Ce anume s-a concretizat din această promisiune 6 luni mai târziu? se întreabă activiștii de mediu de la Greenpeace România într-un material transmis presei pe care vi-l prezentăm mai jos, integral.
Cetățenii care vor să își producă singuri energia din surse curate – denumiți prin lege, prosumatori – sunt încă în impas. Piața de profil e în continuare sub efectul paraliziei produse de programul de finanțare al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM).
Anunțat acum 3 ani, programul AFM a produs rezultate neconcludente: mai puțin de 1.000 de sisteme fotovoltaice finanțate din cele 26.000 anunțate și peste 10.000 de aplicanți respinși eronat. Mai mult, a fost compromis conceptul de „prosumator”, care e acum legat, din păcate, de incapacitatea administrativă a unei instituții a statului.
Faptul că noul guvern se angaja acum jumătate de an să facă o reevaluare a acestei situații a fost îmbucurător. În programul de guvernare, executivul și-a asumat un obiectiv fără echivoc: „promovarea și facilitarea calității de prosumator, iar în cazul energiei electrice produsă de către prosumatori, vom susține compensarea cantitativă a energiei livrată în sistemul național de distribuție”.
Simplificând, guvernul a promis să ușureze calea birocratică de la simplu consumator de energie la prosumator, oferind în același timp un stimulent pentru cei care vor livra excedentul de energie verde produsă în rețea. Cum? Prin posibilitatea de „a primi înapoi” energia livrată în rețea, atunci când prosumatorii au nevoie de ea. Practic, prin această măsură, guvernul ar valoriza mai mult energia produsă de cetățeni, echivalându-i prețul cu cel pe care aceștia îl plătesc atunci când cumpără energia de la furnizor.
În prezent, prețul reglementat prin lege, oferit prosumatorilor pentru energia livrată în rețea, este de 19 bani, adică de 3 sau chiar de 4 ori mai mic decât prețul de achiziție de la furnizor. Pentru că programul de finanțare al Administrației Fondului pentru Mediu nu și-a atins obiectivul de a sprijini cetățenii să-și producă singuri energia, cei care doresc să-și monteze sisteme fotovoltaice trebuie să o facă din fonduri proprii.
Investiția este însă dezavantajoasă și descurajantă, tocmai din cauza acestei mari discrepanțe de preț. În medie, amortizarea unui sistem fotovoltaic, fără sprijinul financiar de la AFM (care a ajuns doar la un număr nesemnificativ de cetățeni), durează aproximativ 15 ani.
„Compensarea cantitativă, vehiculată de guvern, poate fi o rezolvare pentru a încuraja apariția prosumatorilor la scară mare. Pe termen lung, autoritățile trebuie să găsească soluții echilibrate din punctul de vedere al partajării costurilor totale ale sistemului energetic. Evident, trebuie să fie luată în calcul valoarea energiei curate produse de cetățeni pentru rețea, mediu și societate. O idee ar fi ca guvernul să se uite și în direcția unor facilități fiscale mai consistente pentru prosumatori.
Ceea ce au clarificat programele de finanțare propuse de statul român până acum este că stimularea prosumatorilor nu trebuie să depindă de o instituție și de bugetul său, ci trebuie să se bazeze pe un mecanism mai simplu, nebirocratic, fără dosare cu șină, la care orice cetățean să poată avea acces oricând.” a declarat Marian Mândru, coordonator de campanii la Greenpeace România.
Ping-pong cu „compensarea cantitativă” între miniștri
Ministrul Mediului, Tánczos Barna, susținea acum câteva luni că a insistat ca această facilitate pentru prosumatori să fie inclusă în programul de guvernare, dar că nu știe care este stadiul de implementare și că va verifica cu Ministerul Energiei, cel care poate fi inițiatorul acestui demers.
Într-un răspuns către o adresă Greenpeace, trimisă Ministrului Energiei, Virgil Popescu, se comunică faptul că subiectul este „în analiză”. Contactați de Greenpeace, niciunul dintre cei doi miniștri nu a putut oferi o estimare pentru un termen de implementare.
Care ar fi soluția?
România mai are doar o lună (termen limită, 30 iunie 2021) pentru a transpune Directiva Europeană privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile în legislație națională și pentru a îmbunătăți cadrul legal oferit prosumatorilor. Reevaluarea prețului pentru energia livrată de prosumatori în rețea e o măsură ce poate fi adoptată în acest interval, la pachet cu celelalte prevederi ale directivei.
„Ministrul Energiei vorbește mult și, deocamdată, fără nicio acoperire, despre decarbonare, tranziție energetică și ținte mai mari pentru energie regenerabilă. Realitatea, care se poate verifica ușor, este alta: una a amânărilor, a lipsei de măsuri concrete și a susținerii în continuare din bani publici a proiectelor energetice pe combustibili fosili.
România nu poate face tranziție energetică fără ca cetățenii să înțeleagă în mod direct ce înseamnă energia regenerabilă și cum pot să beneficieze de ea. Simplul fapt că prosumatorii nu sunt nici măcar menționați în prezent în Legea Energiei, că sprijinirea lor se face doar cu jumătăți de măsură și că sunt aruncați într-un labirint birocratic, arată cât de mult fac autoritățile.
Cerem ministrului Virgil Popescu să iasă din acest joc greșit, pentru că zeci de mii de oameni și-au arătat deja dorința de a fi prosumatori. Domnule ministru, soluțiile le aveți, vi le-ați propus din proprie inițiativă în programul de guvernare, a sosit vremea acțiunilor!” a mai spus Marian Mândru, coordonator de campanii la Greenpeace România.
