Mecanismul de sprijin prin contracte pentru diferență (CfD) propus de România, cu finanțare din Fondul de Modernizare (FM) încă nu a pimit încă acceptul Bruxelles-ului, inclusiv datorită solicitărilor speciale ale țării noastre, după cum a confirmat ministrul Energiei, Sebastian Burduja. El a arătat și cum vor merge lucrurile mai departe la acest capitol
Luna trecută, Ministerul Energiei trimitea Comisiei propunerea României referitoare la o schemă de sprijin de tipul CfD pentru stimularea apariției a circa 5.000 MW instalați în eolian și fotovoltaic onshore, cu solicitarea ca schema să fie finanțată preponderent din FM – un instrument prin care România are la dispoziție undeva la 15 miliarde de euro bani nerambursabili, și mai puțin sau deloc din facturile consumatorilor. Potrivit informațiilor noastre, propunerea nu ar fi fost nici măcar discutată de Comitetul de Investiții al Fondului de Modernizare – BEI propune proiectele – care se reunește de două ori pe an, primăvara și toamna, pentru a decide lista investițiilor care vor fi finanțate la solicitarea celor 10 state care beneficiază de mecanismul FM. Așadar, totul ar urma să se amâne până la primăvară.
Am cerut explicații despre această situație ministrului Energiei, Sebastian Burduja, în conferință de presă.
Ministrul a spus că, de fapt, nu a fost obținut acodul tuturor instuțiilor pentru ca schema CfD a României să ajungă pe masa Comitetului pentru Investiții al FM și a dezvăluit și valoarea schemei de sprijin pe care și-ar dori-o finanțabilă din FM – trei miliarde de euro. Și mai este nevoie de timp și pentru că România ar mai fi avut o cerință – să nu poată beneficia de schema CfD proiecte de peste 100 MW, tocmai pentru a se stimula competiția.
Iată ce a spus Burduja:
“Suntem în fața unei provocări de a organiza prima schemă CfD, contracte pentru diferență și e una, dacă vreți, mult mai ușoară, pentru că vorbim de solar-eolian onshore, dar trebuie să ne dovedim competența în organiza o licitație cât mai competitivă. De fapt, asta este și principala temere pe care și piața a manifestat-o. Statul român intră într-un acord pe 15 ani de zile, fixează un preț de referință și ne putem trezi că supracompensăm investitorul privat. Cu toții, și stat și privat, avem un principiu – vrem predictibilitate, vrem să știm că avem un preț la care ne raportăm.
Putem să creăm condițiile prin care măcar să ne apropiem de exemplul Portugaliei, unde am fost cu dl. președinte Iohannis și înțeleg că sunt campioni europeni, dacă nu mondiali, din perspectiva competitivității respectivei licitații, adică au scos un preț foarte mic prin contractele pentru diferență.
De aceea suntem în discuții cu BERD-ul, consultantul care ne-a asigurat o asistență din perspectiva dezvoltării acestei scheme pentru contracte pentru diferență și cu Fondul pentru Modernizare, și cu DG Competition, Comisia Europeană.
E complicat, e o schemă de ajutor de stat, trebuie să aibă și aprobarea Comisiei dacă vrem să o finanțăm din Fondul pentru Modernizare – și așa va fi finanțată – și propunerea noastră cred că este de 3 miliarde de euro.
Cu siguranță trebuie să ai și acordul BEI și al Comitetului statelor membre, mecanismele pe care le cunoașteți. (…) Am încercat să asigurăm o competitivitate mai mare, o concurență mai mare în cadrul acestor licitații, DG Competition nu a putut să ne dea un răspuns final până la data limită la care Banca Europeană de Investiții a analizat pentru Fondul pentru Modernizare propunerea României. BEI ne-a spus: Reveniți după ce aveți aprobarea DG Competition, după ce aveți aprobarea Comisiei, ceea ce vom și face”.
Totuși, ministrul a spus că această întârziere nu ar fi de natură să afecteze proiectele celor care ar dori să investească în baza mecanismului CfD
“E vorba despre luna februarie. Sigur că există și varianta ca, în măsura în care noi agreem principial cu Comisia Europeană, BERD, consultantul nostru ș.a.m.d. elementele acestei licitații, să o organizăm și să semnăm contracte cu clauză suspensivă, în momentul în care România va avea la dispoziție banii din fondul pentru modernizare, să putem da drumul efectiv la contracte.
Este o practică întâlnită, corectă și ea permite deci finalizarea procedurilor de licitație, inclusiv atingerea jalonului, așa cum scrie în PNRR, și nu la cererea de plată aferentă jalonului din PNRR, ceea ce ar mai însemna un câștig de vreo șase luni și pornirea contractelor în momentul în care avem garantată finanțarea, pentru a nu afecta sub nicio formă prețul la consumator”, a mai explicat Sebastian Buduja.
Citește și:
