Compania care promovează gazoductul Nord Stream 2 se aşteaptă să primească la timp aprobările necesare din partea autorităţilor din Danemarca pentru amplasa o ultimă secţiune de 180 de kilometri din viitoarea conductă şi a finaliza proiectul aşa cum se preconizează, la finele lui 2019, a declarat un purtător de cuvânt al consorţiului, informează Reuters şi AFP, citate de Agerpres.
Grupul rus Gazprom va suporta jumătate din costurile de construcţie ale gazoductului Nord Stream 2, estimate la 9,5 miliarde euro (10,89 miliarde dolari). Cealaltă jumătate este suportată de partenerii europeni ai grupului rus Gazprom, respectiv firmele germane Uniper şi Wintershall, grupul anglo-olandez Shell, grupul francez Engie şi cel austriac OMV.
„Principalele instalaţii sunt finalizate, vanele de oprire au fost instalate, deci putem pleca de la principiul că proiectul va fi terminat până la finele lui 2019” şi va completa Nord Stream 1, gazoduct care funcţionează din 2012, a declarat purtătorul de cuvânt Jens Mueller. Potrivit acestuia există „motive suficiente” pentru a crede că autorităţile din Danemarca vor procesa, în decurs de opt până la 12 luni, cea de a doua propunere trimisă de consorţiul Nord Stream 2 în luna august 2012, ceea ce va permite finalizarea la timp a conductei. Însă chiar dacă autorităţile din Danemarca vor emite aprobările necesare în a doua parte a anului, consorţiul ar putea aduce nave suplimentare pentru a urgenta lucrările astfel încât segmentul din Danemarca să fie gata în decurs de o lună, a apreciat Mueller.
„Avem motive suficiente să presupunem că vom primi această aprobare la un moment adecvat încât să putem finalizarea construcţia într-un mod fără complicaţii”, a spus Mueller.
Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente. Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Gazoductul Nord Stream 2 este însă criticat de SUA, care acuză Germania că îşi majorează astfel dependenţa de gazul natural rusesc, precum şi de mai multe state din Europa de Est, Marea Baltică şi Nordul Europei, care se tem că Nord Stream 2 va creşte dependenţa UE de Moscova. În acest sens în luna ianuarie, ambasadorul SUA în Germania, Richard Grenell a avertizat companiile germane implicate în acest proiect că ar putea fi sancţionate.
Cu toate acestea, Jens Mueller a minimalizat şansele ca Washingtonul să impună sancţiuni împotriva companiilor implicate în proiectul Nord Stream 2. „Dacă ne uităm la cadrul legal existent, trebuie să concluzionăm că Nord Stream 2 nu poate fi afectat”, a spus Mueller.
Potrivit oficialilor Gazprom, grupul rus a reuşit să îşi majoreze cota pe piaţa de gaze naturale din Europa, până la 36,7% în 2018 de la 34,7% în 2017. Conform cifrelor publicate anterior de Gazprom, exporturile de gaze naturale ruseşti spre Europa au stabilit un nou record în 2018, în pofida tensiunilor diplomatice şi a dorinţei Uniunii Europene de a-şi reduce dependenţa de Rusia. Directorul general de la Gazprom, Alexei Miller, a anunţat la finele anului trecut că în 2018 grupul şi-a majorat producţia de gaze naturale cu 5,4% până la 497,6 miliarde metri cubi în timp ce exporturile spre Europa şi Turcia au crescut cu 4% până la 201,8 miliarde metri cubi.
