Proiectul de construire a celui mai mare parc fotovoltaic din Europa, pe teritoriile administrative ale comunelor arădene Pilu şi Grăniceri, estimat la 800 de milioane de euro, este blocat de procese în instanţă intentate de o asociaţie neguvernamentală de protecţie a mediului, care susţine că specii de păsări ar fi afectate de construcţiile anunţate.
Primarul comunei Grăniceri, Petru Claudiu Bătrînuţ, a declarat luni, pentru AGERPRES, că deşi autorizaţia de construire pentru parcul fotovoltaic pe suprafaţa de 1.064 de hectare a fost emisă anul trecut, când urmau să înceapă lucrările, proiectul a fost blocat de Asociaţia „Societatea Carpatină Ardeleană” din Satu Mare, care a atacat în instanţă avizele de mediu.
„Au depus o contestaţie pe ceea ce înseamnă acordul de mediu, emis de autoritatea competentă, Protecţia Mediului Arad. Au pierdut până acum câteva procese, iar în 13 noiembrie este un nou termen”, a spus primarul, care a adăugat că investitorii plătesc în continuare toate taxele locale aferente terenurilor pe care ar urma să se dezvolte proiectul energetic.
Edilul a spus că, dacă instanţa va emite o soluţie definitivă în acest an şi va fi favorabilă investiţiei, lucrările ar începe în primăvară.
„Echipamentele nu pot fi comandate în acest moment din cauza blocajului din instanţă, pentru că ar trebui plătit un avans de 30% din costurile acestora, iar livrarea se face oricum peste aproximativ un an. Este vorba de transformatoare, fabricate în alte ţări, dar şi alte echipamente”, a explicat edilul.
Contactat de AGERPRES, preşedintele filialei Satu Mare a Asociaţiei „Societatea Carpatină Ardeleană”, Márk Nagy János, a declarat că terenul pe care este prevăzută realizarea parcului fotovoltaic este arie protejată, iar proiectul ar afecta specii de păsări.
„Terenul pe care este propus să se realizeze acea investiţie, parcul fotovoltaic, este într-o arie naturală protejată, practic are dublu statut, este sit Natura 2000 şi pentru protecţia păsărilor şi pentru protecţia habitatelor. Ar avea, din punctul nostru de vedere, un impact foarte mare, mai ales asupra păsărilor care folosesc acel teren, habitat de hrănire, habitat de cuibărire, habitat de migraţie. Acesta este motivul pentru care am atacat în instanţă avizele de mediu”, a spus Márk Nagy János.
El a precizat că asociaţia a pierdut două procese pe fond la Tribunalul Satu Mare, dar la Curtea de Apel Oradea a obţinut retrimiterea cazului pentru rejudecare la Tribunal.
Reprezentantul asociaţiei a mai spus că din faza incipientă a proiectului au fost trimise scrisori celor două primării şi Consiliului Judeţean Arad, pentru a se atrage atenţia asupra aspectelor legate de mediu.
„Noi nu suntem împotriva energiei regenerabile, din contră, susţinem şi promovăm acest fel de producere a energiei, dar trebuie foarte bine ales locul, mai ales fiind vorba de o suprafaţă foarte mare, de peste o mie de hectare”, a spus Márk Nagy János.
El consideră că „un teren degradat pentru agricultură e bun pentru natură”, referindu-se la faptul că autorităţile au ales acest teren pentru că nu este cultivabil.
Potrivit propriului site, Societatea Carpatină Ardeleană este o asociaţie non-profit, neguvernamentală, fondată în 1891 la Cluj, care a avut „o pauză silită de 50 de ani” în funcţionare, fiind reînfiinţată în 1991 pentru „protecţia mediului natural şi antropic, practicarea şi popularizarea drumeţiei şi a ecoturismului în general, cunoaşterea, popularizarea şi protecţia valorilor culturale şi etnografice”.
La finalul lunii noiembrie 2022, investitorii şi autorităţile judeţene au prezentat proiectul celui mai mare parc fotovoltaic din Europa, care va avea capacitatea de 1.044 de MW şi urma să devină operaţional în decembrie 2024.
„Iată că planurile noastre devin realitate. Am ales acest judeţ şi locaţia proiectului ţinând cont şi de infrastructura pusă la punct şi de posibilităţile de logistică. Este cel mai mare parc fotovoltaic din Europa. Până în decembrie 2024 vrem să livrăm prima cantitate de energie în reţea”, declara, la vremea respectivă, Sebastian Enache, reprezentant al dezvoltatorului Monsson.
El adăugase că proiectul include unul dintre cele mai mari centre de pregătire profesională din zonă, iar minimum 1.000 de oameni vor lucra zilnic la construirea parcului. Ulterior, la finalizarea lucrărilor, vor fi angajaţi până la 200 de oameni pentru operare şi mentenanţă.
Sebastian Enache a dezvăluit că Monsson are în proiect circa 2.000 de MW pentru judeţul Arad, urmând să fie construite alte două parcuri fotovoltaice, în zona localităţilor Chişineu-Criş şi Macea, care vor avea împreună aproximativ 800 de MW. Aceste două parcuri ar urma să fie finalizate în 2026, investiţiile fiind de circa 600 milioane de euro.
Cele trei proiecte din judeţul Arad dezvoltate de Monsson ar însemna investiţii totale de 1,4 miliarde de euro, la care se adaugă 200 de milioane de euro investiţi într-o staţie de stocare a energiei cu capacitatea de aproximativ 500 de MW, la Grăniceri.
Reprezentantul investitorului, Marian Pavel, precizase că investiţiile sunt exclusiv private şi nu beneficiază de niciun fel de facilităţi fiscale din partea statului. O parte din banii necesari finanţării proiectelor sunt obţinuţi din credite.
Primăria comunei arădene Grăniceri a încasat 6,5 milioane de lei pentru emiterea autorizaţiei de construire a parcului fotovoltaic, suma fiind echivalentă cu veniturile comunei pe 10 ani. Atât Primăria Grăniceri, cât şi Primăria Pilu încasează în continuare taxe pentru terenul pe care se va dezvolta proiectul.
Proiectul fotovoltaic a fost lansat de Monsson, dar a fost vândut către Rezolv Energy.
