bulb 2

Proiectul de ordonanţă privind noile măsuri fiscale este un atac la securitatea energetică a României, trebuie analizat şi în CSAT – CDR

Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind noile măsuri fiscale este un atac la securitatea energetică a României şi ar trebui analizat urgent şi în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), a susţinut, miercuri, Silvia Vlăsceanu, task force lider Energie din cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), într-o conferinţă de presă, scrie Agerpres.

„Faptul că prin această ordonanţă de urgenţă se modifică 43 de acte normative, legi adoptate de Parlament, printre care unele care au impact direct şi vizează sectorul energetic – Legea energiei, ordonanţa prin care s-a introdus în 2014, temporar, impozitul pe monopolul natural nu fac în acest moment decât să afecteze nu doar sectorul energetic, ci vorbim despre siguranţa energetică şi, implicit, securitatea naţională. De aceea, cred că acest proiect de act normativ, ordonanţă de urgenţă, ar trebui analizat urgent şi în CSAT, pentru că vizează securitatea şi siguranţa naţională şi voi motiva acest lucru”, a spus ea.

Vlăsceanu a atras atenţia asupra faptului că prin aplicarea acestei ordonanţe vom asista la falimentul unor operatori din piaţa de energie electrică şi gaze naturale, furnizori în principal, care nu vor putea suporta impactul acestei ordonanţe de urgenţă, iar efectul până la urmă se va reflecta şi va fi suportat de consumator.

„Am început un proces de liberalizare a pieţei de energie electrică şi gaze naturale pe care şi l-a asumat Guvernul în anii trecuţi, care şi-a urmat un parcurs. Pentru piaţa de energie electrică a fost finalizat la 31 decembrie 2017, pentru gaze naturale este în desfăşurare. Ne întoarcem, practic, în urmă cu câţiva ani. Ce va însemna? Vom asista – şi nu spun vorbe mari – vom asista la falimentul unor operatori din piaţa de energie electrică şi gaze naturale, furnizori în principal, care nu vor putea suporta impactul acestei ordonanţe de urgenţă, iar efectul până la urmă se va reflecta şi va fi suportat de către consumator. Pe de o parte. Pe de altă parte, şi impozitul pe monopolul natural – monopol natural care de fapt protejează consumatorul pentru a nu exista reţele paralele şi a plăti o infrastructură suplimentară -, deci consumatorul va suporta în continuare acest impozit pe monopolul natural, lucru pe care îl face de câţiva ani şi deci va suporta o creştere în continuare şi un efect mărit al acestei măsuri luate în pripă”, a avertizat specialistul.

Silvia Vlăsceanu a subliniat că limitarea preţului unor produse contravine unor prevederi existente şi legislaţiei europene.

„După zvonurile de săptămâna trecută privind taxa pe companiile serioase, cum s-a spus la un moment dat, de 5%, nu este 5%. Asistăm că este totuşi o taxă pe cifra de afaceri a companiilor din sectorul energetic. Repet: impactul asupra clientului – că vorbim de populaţie sau consumatori industriali – va fi unul negativ. Mai mult, limitarea preţului unor produse contravine unor prevederi existente şi legislaţiei europene. Distrugem concurenţa şi limităm preţul pe o durată mai mare de 6 luni cum prevede legislaţia în domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat şi în plus avem şi un proces, deocamdată suspendat, după cum ştiţi, la Curtea Europeană – este doar suspendat – privind liberalizarea pieţei de gaze. Sunt multe aspecte pe care nu că nu le-am putut estima, dar de azi-noapte până astăzi suntem încă bulversaţi şi încă nu am putut face o evaluare a tuturor efectelor acestor măsuri, zicem noi luate în pripă, pentru că nu a existat niciun fel de consultare nici cu ministerul de resort, nici cu autoritatea de reglementare, dar impactul asupra consumatorului va fi contrar celor declarate în nota de fundamentare. Repet, este un atac la securitatea energetică a României”, a conchis aceasta.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a prezentat marţi seara, de la Palatul Victoria, o serie de măsuri fiscal – bugetare care urmează să fie adoptate până la sfârşitul acestui an, printre cele mai importante vizând o ”taxă pe lăcomie” care să se aplice, de la 1 ianuarie 2019, instituţiilor financiar-bancare, în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare. Autorităţile estimează la trei miliarde de lei impactul acestei măsuri.

De asemenea, Executivul are în vedere plafonarea preţului la gazele naturale din producţia internă la 68 lei/MWh, pe o perioadă de trei ani, până în februarie 2022, dar şi o contribuţia bănească percepută de la operatori economici care desfăşoară activităţi în domeniul energiei electrice şi termice de 3% din cifra de afaceri realizată de aceştia.

Totodată, comisionul de administrare pentru Pilonul II de pensii urmează să fie redus de la 2,5% la 1% iar o persoană se va putea retrage de la un fond de pensii, după minimum cinci ani de participare.

Anunţul ministrului, urmat de publicarea în dezbatere publică a proiectului de ordonanţă de urgenţă, a stârnit numeroase reacţii negative din partea mediului de afaceri.

În context, Bursa de la Bucureşti a consemnat miercuri o scădere record, indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide 15 acţiuni, consemnând un declin de 11,21%. Cele mai mari pierderi le-au consemnat acţiunile băncilor şi cele ale companiilor din energie.


There are no comments

Add yours