Profitul firmei ruse de stat Rosneft a crescut de şapte ori, din cauza creşterii preţului petrolului

Profitul net al companiei ruse de stat Rosneft a crescut de şapte ori în primul trimestru din acest an, la 81 de miliarde de ruble (958 de milioane de lire sterline), datorită preţului mai ridicat al ţiţeiului, transmit Reuters şi MarketWatch, preluate de Agerpres.

Câştigurile Rosneft depăşesc estimările analiştilor, care se aşteptau la 76,8 miliarde de ruble.

În primele trei luni din acest an, vânzările au urcat cu 22%, la 1.720 de miliarde de ruble, în timp ce analiştii estimau 1.760 de miliarde de ruble.

Producţia de ţiţei a Rosneft a scăzut în perioada ianuarie – martie 2018 cu 1,2%, din cauza acordului cu OPEC.

Cel mai mare producător de ţiţei din Rusia, în care compania britanică BP deţine o participaţie de 19,75%, a anunţat că producţia de hidrocarburi lichide (petrol şi gaz condensat) s-a situat la 4,57 milioane de barili pe zi (bpd) în primele trei luni din acest an.

Producătorii de ţiţei din afara Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol au decis recent să se alăture OPEC, prelungind până în martie 2018 perioada de reducere a producţiei de ţiţei. În luna decembrie 2016, ţările membre OPEC şi alte 11 state producătoare din afara cartelului au acceptat să-şi reducă producţia combinată cu 1,8 milioane de barili pe zi (bpd) până în martie 2018. Reducerea producţiei de petrol a OPEC a permis preţului la petrol să revină peste pragul de 50 de dolari per baril. La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent cu livrare în luna iulie a scăzut vineri cu 0,35 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 77,12 dolari.

Rusia s-a angajat să-şi reducă producţia cu 300.000 de barili pe zi, de la 11,247 milioane de barili pe zi în octombrie 2016, baza de la care s-a încheiat acordul.

Producţia totală de hidrocarburi a Rosneft a fost în primul trimestru din acest an de 5,71 milioane de barili echivalent petrol pe zi, aproape de nivelul de 5,80 milioane de barili echivalent petrol pe zi înregistrat în perioada similară din 2017.

De asemenea, Rosneft a anunţat luni încheierea unui acord pe doi ani cu grupul francez Total SA privind furnizarea de ţiţei prin conducta Druzhba (Friendship) către Germania, cantitatea ce va fi livrată ajungând la 4,8 – 10,8 milioane de tone.

Producţia de gaze naturale a Rosneft a scăzut cu 2% în primul trimestru din acest an, la 16,87 miliarde metri cubi, comparativ cu perioada similară din 2017.

În data de 5 mai, Qatarul a decis să preia o participaţie de aproape 19% la Rosneft, salvând cel mai mare producător de petrol din Rusia din tranzacţia eşuată cu compania chineză CEFC.

Tranzacţia va consolida legăturile dintre Moscova şi Doha într-un moment în care Qatarul se confruntă cu un boicot impus de statele vecine din Golful Persic.

Iniţial, fondul suveran de investiţii din Qatar (QIA) a preluat o participaţie de 19,5% la Rosneft, împreună cu traderul elveţian Glencore, pentru 10,2 miliarde euro (12,2 miliarde dolari) cu prilejul privatizării parţiale a companiei ruseşti în 2016. Însă, anul trecut, consorţiul format de QIA şi Glencore a decis să cedeze 14,16% din acţiunile Rosneft pe care le deţinea către compania chineză CEFC China Energy pentru 9,1 miliarde dolari, o tranzacţie care urma să consolideze parteneriatul energetic dintre Moscova şi Beijing, cel mai mare exportator mondial de energie şi cel mai mare consumator mondial de energie. Însă, această tranzacţie nu s-a finalizat, în condiţiile în care, la începutul acestui an, preşedintele CEFC China Energy, Ye Jianming, a fost investigat de autorităţile chineze pentru presupuse infracţiuni economice.

Traderul elveţian Glencore a precizat vineri că parteneriatul său cu QIA destinat vânzării participaţiei la Rosneft a fost dizolvat, iar Qatarul şi Glencore vor deţine în mod direct participaţii la Rosneft. În consecinţă, QIA va controla o participaţie de 18,93% din acţiunile Rosneft, iar Glencore va deţine un pachet de aproximativ 0,57% din acţiunile companiei ruseşti.

‘Achiziţia de către China a unei participaţii la Rosneft s-a încheiat cu un fiasco. Pivotarea Rusiei spre Est pare mai mult o pivotare spre Orientul Mijlociu, iar Qatarul a sărit în ajutor’, a declarat Christian Boermel, analist la firma de consultanţă Wood Mackenzie.

Rosenft a fost afectată de sancţiunile americane impuse Rusiei pentru anexarea peninsulei Crimeea. Însă, investiţia făcută de QIA la Rosneft ar putea fi una profitabilă pe termen lung, în condiţiile în care acţiunile companiei ruseşti sunt evaluate la 65 de miliarde de dolari chiar dacă Rosneft produce mai mult petrol decât grupul petrolier american ExxonMobil, care este evaluat la 324 de miliarde de dolari.

În doar câţiva ani, CEFC s-a transformat dintr-un trader petrolier de nişă din oraşul natal al lui Ye Jianming (provincia chineză Fujian, din sud-estul Chinei) într-un conglomerat cu activităţi în domeniul energiei şi finanţelor. În septembrie, când a fost anunţat acordul cu Rosneft, CEFC susţinea că este cea mai mai mare companie privată de petrol şi gaze din China, având aproape 50.000 de angajaţi şi venituri de peste 40 de miliarde de dolari. În prezent, însă, CEFC a început să-şi vândă activele şi, totodată, nu a reuşit să îşi plătească angajaţii în ultimele două luni, pe măsură ce creditorii se grăbesc să îşi recupereze datoriile pe fondul investigaţiei demarate de autorităţile de la Beijing.

În 2017, CEFC a primit acordul din partea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi confirmarea Consiliului Concurenţei pentru finalizarea tranzacţiei de preluare a pachetului majoritar de acţiuni al KMG International.

Finalizarea tranzacţiei prin care CEFC China Energy va prelua un pachet de 51% din acţiunile companiei petroliere române KMG International NV a fost amânată pentru sfârşitul lunii iunie, a informat în martie grupul petrolier kazah KazMunayGas (KMG). Deţinută integral de compania petrolieră KazMunayGas din Kazahstan, KazMunayGas International este prezent în 11 ţări şi deţine rafinăriile Petromidia Navodari (cea mai mare unitate de profil din România) şi Vega Ploieşti (cea mai veche rafinărie în funcţiune), dar şi reţele de distribuţie de carburanţi (Rompetrol) în România, Bulgaria, Moldova, Georgia, Franţa şi Spania.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *