Și producătorii români de gaze ar fi umat să plătească acea contribuție de solidaritate, pe modelul producătorilor de energie electrică, ceea ce îi lăsa practic cu un preț de 150 de lei/MWh, pentru toată cantitatea de gaze producă cel puțin în următorii doi ani, potrivit unei propuneri de amendare a legislației actuale. Cu impact potențial și asupra viitoarei dezvoltări a resurselor din Marea Neagră. Cel puțin deocamdată însă, planul a căzut.
Producătorii români de gaze, Romgaz, Petrom și Black Sea Oil and Gas, au fost la un pas să plătească încă o taxă, pe lângă taxele pe care le plătesc acum, potrivit unui daft de modificare a OUG 119, intrat în posesia noastră. De fapt, și producătorii de gaze urmau să plătească, la fel ca cei de energie electrică, așa numita taxă de solidaritate, sau contribuția la Fondul de Tranziție Energetică. Practic, prețul lor de vânzare ar fi urmat să fie limitat la 150 de lei/MWh, tot ce depășea acest nivel urmând să ajungă la stat, direct, prin acea contribuție, după modelul deja aplicat producției de energie electrică.
Iată amendamentul
“In perioada de aplicare a dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta, producatorii de gaze naturale care vand gaze naturale din productia proprie pe piata angro si /sau transfera gaze naturale catre activitatea de furnizare, platesc o contributie la Fondul de Tranzitie Energetica (C-s) stabilita dupa cum urmeaza:
C-s=VS-redeventa*VS
VS=(PVTG -150) x VG
unde:
VS- venitul obtinut prin vanzarea pe piata si /sau transferul gazelor naturale catre activitatea de furnizare la preturi mai mari de 150 lei/Mwh;
VG- volumul de gaze naturale vandute pe piata si/sau transferate catre activitatea de furnizare la preturi mai mari de 150 lei/MWh.
PVGT- pretul de vanzare pe piata si sau transfer al gazelor naturale din productia interna, PVTG>150 lei/Mwh”
Cine a făcut propunerea, avem doar indicii
Nu este foarte clar, dar există cîteva indicii. Documentul-draft poartă numele Alicuș, adică al unuia dintre directorii generali adjuncți din Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, iar printre semnatarii documentului îl găsim pe Ion Dumitru, care se ocupă de regenerabile la ANRE. Asta nu înseamnă că vreunul dintre ei ar fi autorul propunerilor din draft – e posibil să se fi utilizat doar computerul vreunuia. ANRE este condusă momentan de Dumitru Chiriță, din partea PSD, iar o numire de notorietate a fost aducerea lui Iulian Iancu, fostul expert PSD pe teme de energie în Comitetul de Reglementare și cel care a lucrat la prima lege offshore, care nu a condus la demararea proiectelor din Marea Neagră și a fost nevoie să fie schimbată. Nu sunt dovezi certe că vreunul dintre ei ar fi redactat propunerea, vorbim, la fel, despre indicii.
O altă informație, pe care o avem din două surse, spune însă că, într-adevăr, propunerea a venit din partea PSD, dorința fiind de a strânge mai mulți bani la buget. PNL însă s-a opus impozitării suplimentare a producătorilor și, în final, s-a renunțat la idee, care nu ar fi fost susținută la vârful conducerii PSD. Ultimele discuții ar fi avut loc săptămânile trecute.
Taxe peste taxe
Producătorii da gaze vând acum o parte din gaze – cele necesare producătorilor de energie termică și consumului populației, la prețul de 150 de lei/MWh, mult sub prețul pieței, indiferent la ce piață ne referim. Pe de altă parte, taxarea din domeniul gazelor naturale este oricum extrem de mare – de exemplu, în primele nouă luni ale acestui an, Romgaz, cel mai mare producător al țării, controlat de stat, a plătit în contul redevenței și al impozitului suplimentar 7 miliarde de lei, de șapte ori mai mult decât în 2021 și de trei ori mai mari decât pofitul net realizat.
Așadar, taxarea nouă ar fi stabilit că, și pentru restul gazelor vândute în piață, prețul să fie de 150 de lei/MWh, indiferent de clientul care cumpără. Taxa ar fi urmat să se aplice, în teorie, doar până în martie 2025, dar nu există pentru petrioliști nicio garanție că ea nu va permamentizată – așa a fost de exemplu cu impozitul suplimentar care se aplică de nouă ani, deși era tot o taxă temporară.
Desigur, această nouă taxă nu ar fi avut cum să nu aibă impact asupra celui mare mare proiect energetic al României din acest deceniu – extracția gazelor din Marea Neagră, care ar trebui să ne elibereze definitiv de importurile rusești și să permită României să devină exportator net de gaz. Este de așteptat ca, până la finalul anului, cele două companii implicate în proiect, Petrom și Romgaz să dea declarația de comercialitate a zăcământului și să ia decizia finală de invesiții la în 2023. Este greu de crezut că s-ar fi putut lua decizia atât de așteptată, la un preț al gazului fixat la 30 de euro/MWh, inclusiv pentru că Romgaz are nevoie de finanțare bancară pentru a derula proiectul (Petrom are banii cash) și este greu de crezut că vreo bancă ar fi oferit-o la acest nivel de preț reglementat.
Azi, șeful OMV a fost la Iohannis
Preşedintele României Klaus Iohannis a primit, luni, la Palatul Cotroceni, o delegaţie a companiei OMV Petrom, condusă de către Alfred Stern, director general executiv al OMV şi preşedinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom.
Iată integral comunicatul Președinției emis după întâlnire:
Președintele României, Klaus Iohannis, a primit luni, 21 noiembrie 2022, la Palatul Cotroceni, o delegație a OMV Petrom, condusă de directorul general executiv al OMV și președinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, Alfred Stern. Subiectele abordate de către conducerea companiei au vizat activitatea și planurile de investiții în România.
Cu referire la strategia OMV Petrom, au fost prezentate principalele direcții de implementare a unui plan de investiții ambițios, care vizează inclusiv producția de energie din surse regenerabile, biocombustibili și adoptarea de noi tehnologii.
În contextul preocupărilor privind asigurarea securității energetice la nivel național și a eforturilor de gestionare adecvată a efectelor crizei din energie, Președintele României a subliniat faptul că potențialul energetic al țării noastre este unul deosebit, dar care trebuie susținut consistent prin investiții ale operatorilor din sectorul energiei. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat importanța care trebuie acordată tranziției energetice, în special din perspectiva inovării, accentuând oportunitățile oferite de fondurile europene.
Președintele României a precizat faptul că, dată fiind criza energetică actuală și riscurile existente, țara noastră își propune să utilizeze întregul potențial energetic și toate resursele de care dispunem, pentru a trece cu bine peste criză și a reduce riscurile în funcționarea sistemului energetic național.
În cadrul discuțiilor cu privire la planurile de investiții ale companiei, un subiect distinct l-a constituit proiectul Neptun Deep.
Președintele Klaus Iohannis a reiterat importanța strategică a acestui proiect pentru România și a solicitat conducerii OMV începerea cât mai rapidă a exploatărilor offshore în cadrul perimetrului deținut de Romgaz și OMV Petrom, având în vedere că legea offshore este una favorabilă și se află în vigoare.
Conducerea OMV a prezentat stadiul proiectului și pașii cheie realizați, asumând angajamentul de a adopta decizia finală de investiție la mijlocul anului 2023, astfel încât exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep să demareze cât mai curând posibil.
În continuarea discuțiilor, au fost abordate o serie de aspecte privind evoluțiile energetice regionale din perspectiva impactului crizei energetice asupra economiei în general, dar și asupra mediului de afaceri și populației.
Președintele României a subliniat necesitatea unor măsuri adecvate, care să reducă inechitățile și să asigure susținerea de care consumatorii casnici au nevoie, dar și a economiei în ansamblul său, pentru menținerea competitivității în industrie și alte sectoare.
În contextul discuțiilor privind evoluțiile de la nivel regional, a fost abordată intenția OMV Petrom de dezvoltare a unor proiecte de anvergură și în Republica Moldova, inițiativă salutată de Președintele Klaus Iohannis, care a precizat că România este dispusă să acorde tot sprijinul necesar asigurării unui nivel adecvat de securitate energetică în țara vecină.
