Problema delicată a șefului Hidroelectrica, Karoly Borbely. Dacă rămâne director, România poate pierde 16 milioane de euro din PNRR, dar compania nu-l demite și propune o altă soluție cu care să mulțumească Bruxelles-ul. Ce va face noul ministru Bogdan Ivan

Karoly Borbely, CEO al Hidroelectrica, este unul dintre directorii de companii energetice care au fost numiți fără a se respecta criteriile de guvernanță cerute de Comisia Europeană, acesta fiind și un motiv – alături de situația de la alte companii de stat –  pentru care jalonul din PNRR prin care România trebuia să primească 227 de milioane de euro nu este îndeplinit, iar banii sunt blocați și la limită ar putea fi pierduți.

Karoly Borbey, CEO al Hidroelectrica scria acum două zile pe pagina sa de socializare, acesta fiind și ultimul său mesaj public:

“Cu siguranță nu voi rezolva problema deficitului bugetar prin donarea a 20% din salariul meu până la finalul anului dar apelul la responsabilitate si reziliență lansat de domnul Ministru al Energiei Bogdan Ivan este de bun simț.

Sunt momente când trebuie să fim solidari si să arătăm că ne pasă. Eu cred în potențialul enorm al economiei românești și sunt convins că măsurile de echilibrare fiscal bugetară vor da rezultate.

Eficientizarea aparatului administrativ al statului trebuie să aibă ca rezultat creșterea calității serviciilor publice pentru cetățeni și a mediului de afaceri cu care interacționează prin simplificarea birocrației mai ales prin digitalizare.

Investițiile publice trebuie să continue in mod accelerat iar sectorul de business susținut prin măsuri predictibile pe termen lung.

În calitate de președinte al directoratului companiei Hidroelectrica voi dona 20% din salariul meu către Fundația Hidroelectrica in vederea susținerii proiectelor sociale”.

Demersul de solidaritate, la care au achiesat mai mulți executivi din Energie – ministrul Ivan, care a donat și el din salariu, a anunțat acum două zile că s-au strâns 40.000 de lei donații – nu poate ecplisa totuși o realitate mult mai dură:

România are blocate aproape 230 de milioane de euro din PNRR pentru că nu este considerat îndeplinit jalonul 121, cel referitor la guvernanța corporativă.

Iar unul dintre motivele pentru care banii au fost blocați este inclusiv numirea, în trecut, a lui Karoly Borbely în postul de director general al Hidroelectrica. Procedura, care pe legislația românească a fost corectă, a stârnit însă nemulțumirea Comisiei, care a considerat că nu respectă criteriile de guvernanță corporativă.

La finalul lui mai, Comisia informa că a suspendat plata a 228 de milioane de euro aferenți jalonului 121, cel de guvernanță corporativă a companiilor de stat, din PNRR. Ulterior, Ministerul Energiei, recunoscând situația, a transmis că a salvat 70 de milioane de euro pentru că a îndeplinit totuși o partre din jalon. Una dintre cerințele care nu au fost îndeplinite este cea legată de numirea, în trecut, a directorului general la Hidroelectrica, pentru că Borbely nu ar fi fost numit potrivit criteriilor de guvernanță solicitate de UE

Dar care este problema cu șeful Hidroelectrica?

Cităm din comunicarea Comisiei

“În ceea ce privește selecția directorilor executivi, unul dintre membrii Consiliului de Supraveghere (CS) și ai Comitetului de Nominalizare și Remunerare a demisionat din Consiliul de Supraveghere după începerea procedurii de selecție, doar pentru a fi numit din nou în Directorat,  în calitate de director general, la recomandarea Comitetului de Nominalizare și Remunerare din care făcea parte”

Pentru conformitate, iată comunicarea Comisiei, în limba engleză (am subliniat fragmentul relevant):

Borbely era membru CS Hidroelectrica din vara lui 2017. În martie 2023, mandatul îi fusese reînnoit pe o perioadă de 4 ani, până în primăvara lui 2027. În august însă, și-a dat demisia, benevol, din poziția din CS. Ulterior, și-a depus candidatura ca să devină director. În noiembrie, a fost numit în funcţia de preşedinte al Directoratului Hidroelectrica pentru un mandat de 4 ani.

Hidroelectrica a anunțat atunci că procedura de selecție a respectat întru totul prevedrile OUG 109, cea referitoare la guvernanța corporativă. Ca și în cazul altor companii din energie, Bruxelles-ul însă a spus că nu, și a solicitat noi proceduri de selecție.

Situația de acum. CS al Hidroelectrica refuză să-l demită pe Borbely și a cerut un raport de la un consultant mare care va fi trimis Comisiei

Procedura de revocare a lui Borbely din funcție este atributul exclusiv al CS. Potrivit unei adrese a Ministerului Energiei, intrate în posesia noastră, ministerul a transmis companiei  în 4 iulie că, dacă CS nu rezolvă problema, România poate pierde 16 milioane de euro, grant din PNRR aferent jalonului, pe această speță. CS-ul a răspuns că a luat act “cu deplină responsabilitate” de observațiile Comisiei Europene.

Dar nu îl demite pe Borbely, ci propune “un set de măsuri care să asigure, pe de o parte, conformitatea procedurală solicitată de Comisia Europeană și deblocarea plăților aferent Cererii de plată nr. 3 iar, pe de altă parte, continuitatea și stabilitatea conducerii executive, absolut necesare pentru atingerea obiectivelor de investiții și modernizare asumate”.

Astfel, CS al Hidroelectrica a demarat procedurile pentru comandarea unui raport al unui consultant din Big 4, care urmează să “efectueze o evaluare cu privire la elementele esențiale ale procesului de numire a CEO și CFO (directorul financiar Fetița, pentru care Comisia a avut obiecții la numire – n.red.)”. Raportul respectiv urmează să fie trimis Comisiei Europene “sub forma unei Governance Assurance Letter, confirmând că funcționarea guvernanței respectă milestone-ul 121 și nu generează riscuri de integritate sau conflict de interese care ar putea afecta obiectivele PNRR”. CS al Hidroelectrica spune că “soluția propusă este fundamentată pe exemple de practici europene validate și acceptate de Comisia Europeană în cazuri similare (Polonia, Ungaria, Slovacia, Slovenia), prin care statele membre au demonstrat, inclusiv retroactiv, conformitatea standardelor de etică, integritate și competență pentru conducerile companiilor strategice

Iată în detaliu soluția propusă de CS Hidroelecrrica:

Noul ministru Ivan nu pare că a atacat problema, deși există termene-limită

CS Hidroelectrica a cerut Ministerului Energiei să trimită propunerea sa la Ministerul Fondurilor Europene (MIPE), care să-l analizeze și să emită un punct de vedere, după care ar urma ca cei de la Bruxelles să fie informați despre soluție. CS al Hidroelectrica a solicitat să fie apoi informat despre rezultatele corespondenței cu Bruxelles-ul, ca să poată lua ulterior o decizie

Potrivit datelor noastre, până la data de 15 iulie, Ministerul Energiei nu răspunsese încă solicitării CS Hidroelectrica.

Nu știm care este data limită până la care Comisia Europeană mai accepta soluțiile avansate în această chestiune, astfel încât România să nu piardă definitiv banii din acest jalon din PNRR. Dar știm să există cu siguranță unul!

Disclaimer: Acest material nu trebuie interpretat în vreun fel ca o atingere adusă prestației lui Karoly Borbely la conducerea Hidroelectrica, ci reflectă o problemă administrativă în care este implicat cel mai mare producător de energie electrică din România, cu impact asupra veniturilor bugetului de stat.