Primăria Capitalei şi-a propus să investească în acest an în alimentarea cu energie termică 63 de milioane de euro şi să reabiliteze doar 31,2 kilometri, în condiţiile în care mai mult de 75% din reţeaua de aproape 4.000 kilometri de conducte are o vechime de peste 40 de ani, se arată într-o analiză Frames realizată pe baza proiectului de buget al Municipalităţii, remis, luni, AGERPRES.
Potrivit analizei, 2019 se anunţă încă un an de sacrificiu pentru RADET, „regie aflată în moarte clinică” şi care nici în acest an nu va beneficia de statutul de „prioritate zero” în bugetul Municipalităţii.
„După o iarnă cu avarii în lanţ, cu zeci de mii de bucureşteni rămaşi fără apă caldă şi căldură, Primăria Capitalei îşi propune să investească în acest an în reabilitatea a numai 31,2 kilometri de reţea, în condiţiile în care mai mult de 75% din reţeaua de aproape 4.000 kilometri de conducte are o vechime de peste 40 de ani şi riscă să crape oricând. Datele din proiectul de buget al Muncipalităţii pe 2019 indică suma de 63 de milioane de euro (303,5 milioane lei) la capitolul cheltuieli cu energia termică (RADET), din care 20,4 milioane euro pentru continuarea investiţiilor din anii anteriori şi 43,4 milioane de euro pentru alte investiţii” , se arată în analiza menţionată.
Relevant este faptul că proiectul nu alocă niciun leu pentru investiţii noi în 2019, toate acestea fiind mutate în orizontul 2020-2025. În plus, bugetul nu prevede niciun ban din surse externe (credite, fonduri UE etc.), cu toate că Municipalitatea se laudă, cel puţin pe hârtie, cu proiecte de sute de milioane de euro, potrivit analizei firmei de consultanţă.
Printre investiţiile puţine asumate de Muncipalitate în acest an se află dezvoltarea dispeceratului operativ RADET, unde sunt alocaţi 2,5 milioane lei (credite de angajament) dintr-un necesar de 52,2 milioane de lei (obiectiv asumat încă din anul 2000), modernizarea punctelor termice, unde sunt promişi 5,2 milioane de lei, dintr-un necesar total de 68,5 milioane lei, modernizarea reţelei termice din zona Crângaşi (1,25 milioane lei din necesarul de 52 milioane de lei), modernizarea CET Victoriei, reţeaua termică din zona Aviaţiei şi eficientizarea alimentării cu energie termică a consumatorilor racordaţi la două centrale din zona Bucureştii Noi.
Spre comparaţie, Primăria Capitalei vrea să dea din bugetul pe anul 2019 circa 53 milioane de lei pentru biserici şi circa 7 milioane lei pentru statui. În 2018, suma alocată de Primăria Capitalei către biserici a ajuns la 121 milioane lei.
,,Primăria Capitalei este focusată în acest an pe reabilitarea infrastructurii rutiere, o iniţiativa necesară, de altfel. N-ar trebui să reprezinte însă o surpriză că, dincolo de subvenţii, investiţiile în termoficare rămân în plan secund, în condiţiile în care RADET se zbate între insolvenţă şi faliment, iar Primăria se războieşte cu creditorii prin comunicate de presă. Rezolvarea problemelor acute din reţeaua de termoficare pare să fie lăsată la milă Domnului, invocată, probabil, prin investiţiile majore în Catedrala Neamului şi cele peste 100 de biserici de cartier, care ar urmă să primească finanţare în acest an”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames, citat în comunicat.
Toate acestea în condiţiile în care, potrivit experţilor, necesarul de investiţii în sistemul de termoficare al Bucureştiului este de peste 3 miliarde de euro. Numai în cazul ELCEN, compania care produce agentul termic necesar pentru încălzire şi apă caldă, este nevoie de investiţii de peste 515 milioane de euro în retehnologizarea şi refacerea CET-urilor.
Astfel că situaţia din sistemul de termoficare al Capitalei este în continuare critică, problema furnizării apei calde fiind pusă sub semnul întrebării.
„În condiţiile unei alocări bugetare insuficiente pentru investiţii, dincolo de faptul că nu există niciun ban prevăzut pentru plata datoriilor istorice, sistemul de termoficare va continua să se degradeze, iar problemele se vor înmulţi de la o luna la alta”, mai arată analiză.
Alternativele pe care le are municipalitatea sunt accesarea de fonduri UE, angajarea de credite bancare sau emiterea de obligaţiuni municipale, care să-i aducă banii necesari pentru refacerea reţelei.
