Primăria Capitalei va cumpăra în primă fază 42 de autobuze electrice din cele 100 anunţate, la o valoare de 26 de milioane de euro cu tot cu TVA, arată un proiect de hotărâre pentru aprobarea studiului de fezabilitate în şedinţa CGMB care va avea loc pe 19 decembrie şi citat de economica.net.
Consiliul General al Muncipiului Bucureşti a aprobat pe 30 iunie 2017 o hotărâre care prevede achiziţia în primă fază a 100 de autobuze electrice din totalul de 330 prevăzute în Planul de Mobilitate Urbană 2016-2026. Restul autobuzelor ar urma să fie achiziţionate trepat până în 2026.
Studiul de fezabilitate arată că în primă fază pot fi cumpărate doar 42 de autobuze electrice, iar valoarea estimată a obiectului de investiţii, inclusiv soluţia de încărcare, este de 26 milioane de euro cu TVA inclus.
Costul estimat pentru un singur autobuz electric este de 520.000 de euro, mai arată documentul citat.
CITEŞTE ŞI Primăria Capitalei vrea să cumpere 100 de autobuze electrice
RATB a contractat în luna septembrie a acestui an servicii de elaborare a studiului de fezabilitate prinvind introducerea de autobuze electrice în Bucureşti, raport care este supus votului consilierilor municipali la şedinţa din 19 decembrie.
„Ca urmare a necesităţii realizării urgente a obiectivului şi ţinând cont de factorii de eficienţă, eficacitate, economicitate, s-a propus adoptarea soluţiei de înlocuire a autobuzelor Diesel cu autobuze complet electrice, costul estimativ pentru realizare obiectivului fiidn mai mic decât beneficiile aduse”, se mai arată în studiu.
Autobuzele trebuie să aibă o lungime de 12 metri, plus minus 35 de centimetri, podea total coborâtă pe toată lungimea, să fie dotate cu instalaţii HVAC pentru salonul de călători şi postul de conducere, infotainment, sistem de taxarepentru carduri contactless, numărare călători, supraveghere video şi wifi pentru călători.
Autonomia autobuzelor va fi de cel puţin 250 de km parcurşi „în condiţii specifice Municipiului Bucureşti”, se mai arată în documentul citat.
În faza de implementare a investiţiei se vor angaja patru persoane noi şi se vor instrui un număr de 20 de şoferi pentru cele două schimburi care operează autobuzele şi cinci mecanici pentru activităţi de înreţinere şi reparaţie a autobuzelor.
42 de autobuze electrice în prima etapă
Raportul arată că prima etapă „poate fi sustenabilă din toate punctele de vedere – achiziţionarea a 42 de autobuze electrice cu costuri minime şi fără investiţii şi avize suplimentare„.
Cele 42 de autobuze electrice din prima etapaă ar urma să fie introduse pe trasee din zona centrală a Bucureştiului, după ce se va face un alt studiu de fezabilitate pentru identificarea acestora. Pentru această etapă vor fi folosite depourile troleibuzelor existente.
Recomandarea din studiul de fezabilitate este de a aloca 28 de autobuze electrice la depoul Berceni şi 14 la depoul Bujoreni.
80 autobuze electrice în a doua etapă
În a doua etapă se recomandă investiţii în modificarea/întărirea sistemului de alimentare a firului de contact din cele două depouri. 57 de autobuze ar ajunge la depoul Berceni şi 23 la Bujoreni.
A treia etapă presupune extinderea substaţiilor de alimentare cu energie electrică cu substaţii mobile. Iar raportul arată că amplasarea unor asemenea substaţii necesită aviz de racordare din partea ENEL, dar şi realizarea de linii de contact specializate doar pentru autobuzele electrice. În această etapă, 60 de autobuze sunt alocate depoului din Berceni şi 40 către Bujoreni.
În cea de-a patra etapă este luată în calcul reabilitarea şi modernizarea depoului Bucureştii Noi, ceea ce ar permite adugarea altor 50 de autobuze electrice, care să funcţioneze în sistem mixt alături de troleibuze şi tramvaie.
Studiul de fezabilitate mai arată că în cea de-a cincea etapă se poate lua în calcul şi realizarea unui depou nou, cu sistem nou de electroalimentare.
14 linii de autobuz au fost selectate pentru realizarea studiului de fezabilitate şi este vorba de traseele autobuzelor 137, 138, 173, 300, 311, 312, 313, 330, 335, 336, 368, 381, 385, 601.
Scenariile recomandate
Din 11 scenarii analizate, recomdarea se îndreaptă spre trei dintre acestea, însă doar două sunt prezentate ca viabile pentru infrastructura Bucureştiului. Iată mai jos cele două scenarii:
Primul scenariu viabil prevede înlocuirea autobuzelor clasice cu autobuze complet electrice cu staţie fixă de încărcare la capete de linii/depou, iar al doilea prevede achihziţia de autobuze complet electrice cu încărcare de pe linia de troleibuz/tramvai, staţie încărcare rapidă pe timpul zilei şi staţie fixă de încărcare pe timpul nopţii.
