Creşterea viitoare a facturilor la energia electrică pentru populaţie este inevitabilă, dar, mai grav pentru economie este că au crescut destul de accelerat şi preţurile la energie pentru consumatorii non-casnici.
Preţurile la energia electrică livrată populaţiei, preţuri care sunt încă reglementate de Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), au crescut la jumătatea anului cu 8,6% la nivel naţional. O nouă creştere este foarte posibilă, începând cu data de 1 ianuarie 2018, din două motive. Primul este că piaţa centralizată a serviciului universal (PCSU), adică cea a energiei pentru populaţie nu a fost activă în trimestrul trei, iar energia pentru populaţie a fost cumpărată de pe alte pieţe, inclusiv cea spot, unde preţurile au fost mai mari. Al doilea, că, pentru energia aferentă trimestrului IV al acestui an, la licitaţiile de pe PCSU, preţurile la care s-au încheiat licitaţiile au fost cu 43% mai mari decât anul trecut.
Toate aceste costuri vor fi recunoscute de ANRE, şi se vor regăsi în facturi, începând cu data de 1 ianuarie.
Populaţia nu este însă cel mai mare consumator de energie electrică din România, ci consumatorii industriali şi cei comerciali mici. În cazul acestora, preţurile nu sunt stabilite de ANRE, ci sunt libere, consumatorii putând cumpăra energie prin pieţele găzduite de Operatorul Comercial al Pieţei de Energie (OPCOM) şi prin Bursa Română de Mărfuri (BRM).
Pentru a vedea cum cresc preţurile pentru celelalte categorii în afara populaţiei, am folosit platforma BRM, nu pe cea a OPCOOM, pentru că aici există o singură piaţă, iar lucrurile sunt mai uşor de înţeles. Situaţia arată în felul următor: în luna ianuarie, preţul energiei contractate pe un an, în bandă (orele 0-24), era de circa 146 lei/MWh. Preţurile au tot crescut, astfel că, la finalul lunii august, am ajuns la 192,5 lei/MWh. Aşadar o creştere de 31,5%, în doar opt luni. Nici în septembrie nu asistăm la o schimbare de tendinţă. Pentru perioada 4-8 septembrie, preţul a ajuns la 199 de lei. Facem precizarea că aceste cotaţii sunt strict pentru preţul energiei, fără taxe şi tarife.
Situaţia pentru energia livrată în timpul zilei este asemănătoare. Pentru curentul consumat în intervalul orar 7-20, preţul era de 156 de lei în ianuarie. După o evoluţie în „dinţi de fierăstrău”, la finalul lunii august preţul ajunsese la 207,5 lei/MWh. Deci o creştere de 32%.
Chiar dacă nu are anvergura OPCOM, BRM este o platformă de tranzacţionare destul de lichidă pentru energia electrică. Potrivit datelor BRM, în primele opt luni ale anului s-au tranzacţionat aici 1,8 TWh de energie electrică, iar oficialii platformei ne-au transmis că, până la sfârşitul anului, se va sări de 2 TWh, deci este o platformă suficient de relevantă pentru a vedea evoluţia preţurilor.
În ultima sa prezentare a raportului asupra inflaţiei, Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu atrăgea atenţia asupra creşterilor de preţ la energia electrică. Majorările de preţ din sectorul energiei inversează traiectoria descendentă a dinamicii anuale a preţurilor administrate, potrivit guvernatorului.
„Se observă creşteri importante ale preţurilor din energie. Ultima lună din raport este iunie, nu a fost surprinsă creşterea din iulie”, a afirmat Isărescu, în conferinţa în care a anunţat că BNR a revizuit în creştere, de la 1,6% la 1,9%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an, de la 3,1% la 3,2% pentru finalul anului 2018, şi a estimat un nivel de 3,5% pentru iunie 2019.
